În timp ce Republica Moldova accelerează ritmul reformelor pentru a prinde trenul extinderii UE, un nou aviz al Comitetului Economic și Social Euro-pean (CESE) aruncă o lumină rece, dar necesară, asupra realităților din teren.
Într-o declarație adoptată la 23 octombrie, CESE avertizează că procesul de aderare riscă să devină pur formal dacă Republica Moldova, la fel ca și alte țări candidate, nu își întărește serviciile publice, nu protejează societatea civilă și nu asigură spațiu real pentru dialog social.
„Extinderea nu este o simplă procedură tehnică; este un test al valorilor democratice”, este mesajul CESE. Iar pentru R. Moldova, acest test este în plină desfășurare.
În raportul său, CESE vorbește despre „presiuni vizibile asupra spațiului civic” în unele țări candidate. Deși R. Moldova este adesea lăudată pentru dinamismul ONG-urilor sale și pentru rezistența presei independente, comitetul subliniază că fenomenul rămâne fragil, dependent de finanțare externă, iar instituțiile nu oferă întotdeauna protecția necesară.
CESE insistă, de asemenea, asupra unui element adesea ignorat în discuțiile despre R. Moldova: capacitatea serviciului public.
În țară, fluctuația excesivă a cadrelor, salariile reduse, presiunile politice și migrația masivă a specialiștilor au creat un deficit structural de competențe. Pentru o țară care vrea să implementeze acquis-ul european, acest lucru devine critic.
„Nu poți implementa reforme europene cu funcționari epuizați, slab plătiți și neprotejați politic”, observă CESE.
De aceea, comitetul cere Bruxelles-ului să sprijine direct profesionalizarea administrației țărilor candidate și să investească în formare pe termen lung, nu doar în proiecte pe termen scurt.
Un alt punct evidențiat de CESE se referă la partenerii sociali: sindicate, patronate, structuri de consultare economică. La nivel european, dialogul social este un pilon al democrației economice.
CESE recomandă implicarea imediată a sindicatelor și patronatelor din țările candidate ca observatori în structurile europene de dialog social, pentru ca aceștia să învețe direct cum funcționează mecanismele UE.
Referindu-se la educație, CESE descrie profesorii ca pe „gardieni ai gândirii critice” și avertizează că democrația nu se poate consolida fără o școală care să formeze cetățeni activi, nu doar absolvenți. Totodată, în R. Moldova, exodul cadrelor didactice, salariile insuficiente și reformele incoerente riscă să lase sistemul educațional fără forță de rezistență la propaganda anti-UE.
Comitetul cere Comisiei Europene să facă din educație una dintre condițiile centrale ale sprijinului pentru țările candidate, inclusiv pentru Republica Moldova, unde presiunile hibride sunt intense.
În linii mari, avizul CESE transmite Comisiei Europene câteva mesaje-cheie cu relevanță directă pentru Republica Moldova: fondurile UE să fie redirecționate către ONG-uri, comunități rurale și grupuri vulnerabile; presa independentă să fie protejată în mod explicit în rapoartele de țară; partenerii sociali să fie integrați în rețelele europene; serviciile publice să primească investiții strategice, nu doar tehnice, iar educația să devină o prioritate a extinderii, nu un subcapitol uitat într-un raport tehnic.
