Cercetare privind provocările legate de sănătatea și securitatea în muncă

La solicitarea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, cu suportul Agenției Sindicale pentru Dezvoltare din Danemar­ca, a fost realizat un studiu privind provocările legate de sănătatea și securitatea la locul de muncă în Re­publica Moldova la etapa actuală. În cadrul studiului au fost făcute mai multe constatări și propuneri pentru îmbunătățirea situației în domeniu.

Principala constatare este faptul că este imperativ a adopta și implementa un Pro­gram de politici cu scop de îmbunătățire a securității și sănătății la locul de muncă. Obiectivele acestui Program urmează să fie corelate cu Cadrul Strategic al Uniunii Eu­ropene în domeniul securității și sănătății în muncă 2021-2027 și cu directivele UE ce se referă la acest subiect.

Printre alte obiective importante, în ca­drul studiului s-au conturat următoarele propuneri:

• Corelarea politicilor din domeniul sănătății publice, din domeniul ecologic, învățământului, inclusiv din domeniul eco­nomic, cu eventualele politici din domeniul securității și sănătății în muncă.
• Revizuirea cadrului normativ din dome­niul controlului de stat asupra activității de întreprinzător și din domeniul securității și sănătății în muncă, și ajustarea la prevede­rile internaționale la care Republica Moldova este parte.
• Dezvoltarea cadrului normativ din do­meniul securității și sănătății în muncă prin continuarea transpunerii în legislație a Direc­tivelor Europene și crearea condițiilor pentru respectare și aplicare.
• Consolidarea capacităților Ministerului Muncii și Protecției Sociale în domeniul de securitate și sănătate în muncă prin crearea unei subdiviziuni de politici interioare sepa­rate, care va avea ca atribuții coordonarea SSM la nivel de țară.
• Dezvoltarea capacităților Inspectoratu­lui de Stat al Muncii, necesare pentru rea­lizarea activității de instruire a inspectorilor de muncă cu atribuții în domeniul securității și sănătății în muncă, precum și a activităților de instruire a angajatorilor, specialiștilor în domeniul SSM, a salariaților și altor actori interesați de domeniul securității și sănătății în muncă.
• Elaborarea unui model-tip de evaluare a riscurilor profesionale care să includă și mă­surări instrumentale.
• Dotarea inspectorilor de muncă cu echipamente de măsurare a parametrilor de mediu, pentru a identifica riscurile din me­diul ocupațional, cum ar fi riscuri generate de agenți fizici (zgomot, vibrații, câmpuri electromagnetice, radiații optice artificiale), agenți chimici, agenți cancerigeni și muta­geni, riscuri generate de azbest etc.

• Implementarea sistemului de instruire la distanță e-learning, precum și a diverselor programe de instruire, atât pentru inspec­torii de muncă, cât și pentru alte persoane interesate.
• Orientarea continuă a sistemului de inspectare a securității și sănătății în mun­că spre activități de sensibilizare, informare, consultare în scopuri de prevenire a acciden­telor de muncă și a bolilor profesionale.
• Elaborarea ghidurilor, a materialelor didactice și ilustrative care să sporească și să consolideze înțelegerea de către anga­jatori a căilor de aplicare a legislației din domeniul securității și sănătății în muncă și să faciliteze implementarea acesteia.
• Instituirea, în cadrul sistemului de să­nătate publică, a unei instituții/autorități cu atribuții distincte în domeniul medicinei muncii, care să se preocupe de prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, iar după caz, cercetarea bolilor profesionale.
• Instituirea și dezvoltarea unui sistem de stimulare non-financiară a unităților eco­nomice care dispun de un nivel sporit de securitate și sănătate în muncă bine organizat.
• Promovarea spre dezvoltare a serviciilor externe de protecție și prevenire. Elaborarea mecanismului de acreditare a acestor servi­cii, ceea ce garantează prestarea serviciilor de SSM de calitate, de o eficacitate mai înal­tă, dar și cu responsabilitate.
• Revizuirea și modificarea cadrului legal cu referire la asigurarea pentru accidentele de muncă și boli profesionale la stabilirea co­telor de asigurare socială în raport cu riscul de accidentare și îmbolnăvire a salariaților pe care îl reprezintă unitatea economică.
• Promovarea prevederilor normative în domeniul securității și sănătății în muncă, a căilor de respectare, dar și posibilele consecințe la nerespectarea normelor prin intermediul mass-media și/sau prin interme­diul rețelelor sociale.
• Informarea pe larg a publicului despre pericolele pe care le prezintă locurile de muncă cu deficiențe de securitate și sănă­tate în muncă, despre fenomenul accidentării și îmbolnăvirii la locurile de muncă, precum și despre prejudiciile directe și indi­recte ce apar în urma accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale.
• Adoptarea de practici mai avansate de dialog social, iar partenerilor sociali trebuie să li se acorde mai multă libertate în luarea deciziilor.

Sergiu IURCU,
consilier superior
în Departamentul protecție social-economică al CNSM