Cât de strâmb este sistemul de pensii în Republica Moldova?

 

Potrivit datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), la înce­putul anului curent, în Republica Moldova erau înregistrați 691 de mii de pensionari. Pentru plata pensiilor se cheltuiesc anual 9,1 miliarde de lei sau 91 la sută din cheltuielile bugetului de asigurări sociale de stat (BASS). Ponderea beneficiarilor de pensii plătite de către CNAS reprezintă 97 de procente din numărul total al pensionarilor din ţară.

 

Harababură în funcţionarea sistemului de pensii

 

În acelaşi timp, auditul recent al sistemu­lui de pensii realizat de către Curtea de Con­turi a Republicii Moldova (CCRM) ne suge­rează să fim mai rezervaţi vizavi de cifrele CNAS, mai ales în ceea ce priveşte numărul de beneficiari și cheltuielile aferente pen-siilor, deoarece acestea nu sunt sistemati­zate la nivel de ţară. Curtea de Conturi in­sistă că organele de asigurare cu pensii din ţară nu administrează în mod eficient pro­cesul de automatizare și de prelucrare a da­telor.

Astfel, se arată în auditul CCRM, s-au descoperit multe nereguli în ceea ce priveşte funcţionarea procesului de acordare a pen­siei de către Casa Naţională de Asigurări Sociale. În mod concret, se precizează că recepționarea de la solicitanți a documen­telor necesare pentru stabilirea pensiilor se realizează de unii specialiști ai structurilor teritoriale ale CNAS, iar calcularea pensiei se face de către alții. În aceste condiții, relevă auditul CCRM, angajaţii CNAS calculează pensiile fără ca măcar să cunoască argumen­tele viitorilor beneficiari de pensii.

 

Formulele de calculare a pensiilor sunt depăşite

 

Mai mult ca atât, auditul CCRM a scos la iveală multe probleme și deficiențe  în ceea ce priveşte modul de calculare a pensiei din cauza puzderiei de date și a perioadelor în­delungate, pentru care se face calcularea pensiilor. Astfel încât formula de calculare a pensiei creează confuzie, nu-i oferă viitorului beneficiar posibilitatea de a cunoaște modul în care a fost realizat dreptul lui la o pensie adecvată. Este revoltător faptul că indicatorii în baza cărora se calculează pensia nu au fost actualizați încă din anul 2002.

Mai cu seamă, se constată o debandadă la calcularea pensiei pentru persoanele care au muncit până în anul 1999. Astfel, mecanis­mele de stabilire a cuantumului pensiei sunt „împrăştiate” în mai multe acte normative. Pentru această perioadă nu există o bază de date. Din cauza lipsei unor reglementări clare, în cazul în care se pierd documentele necesare pentru stabilirea pensiei sau sunt lichidaţi agenţii economici, calcularea pen­siilor se face în mod aleatoriu, ceea ce afec­tează cuantumul pensiei. Adică omul care a muncit o viaţă întreagă riscă să primească o pensie mai mică. În felul acesta, conchide CCRM, cotizațiile pe care le plătesc contri­buabilii BASS își pierd valoarea, importanţa, deoarece pensiile lor sunt mai mici compa­rativ cu alte categorii, ale căror pensii sunt stabilite din venituri obținute în ultima peri­oadă de activitate.

 

Sunt ignorate drepturile beneficiarilor de pensii

 

Ar mai fi de notat că auditul CCRM scoate în vileag o deficienţă gravă a sistemului de pensii din ţară, eliminarea căreia a fost ceru­tă de către Confederaţia Naţională a Sindica­telor din Moldova. Este vorba de diminuarea atât a stagiului de cotizare, cât și a venitului asigurat, din cauza neachitării contribuții-lor sau a neraportării acestora de către agenții economici, ceea ce lezează drepturile beneficiarilor de pensii. Aceasta în timp ce prevederile legale stipulează că nedepune­rea contribuţiei de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cu­venite asiguraţilor. Auditul relevă că povara probațiunii dreptului legal la pensie, de cele mai multe ori, este pusă pe umerii solicitan­tului de pensii, deși lucrul acesta ar trebui să-l facă structurile teritoriale ale CNAS. În consecinţă, pensionarul nu este informat ofi­cial referitor la modul de calculare a pensiei, vizavi de stagiul de cotizare şi de veniturile din care i s-a stabilit pensia, din care cauză nu are posibilitatea de a contesta decizia de calculare a pensiei.

 

Inechitate la stabilirea pensiilor

 

Una dintre cele mai grave carenţe ale ac­tualului sistem de pensii din ţară este faptul că beneficiile lui nu sunt conforme cu dimen­siunea cotizaţiilor pe care la fac contribua­bilii. Astfel, condițiile minime de stabilire a pensiilor, adică a stagiului de cotizare nece­sar și a veniturilor incluse la calcularea pen­siilor, diferă de la o categorie de pensionari la alta. De exemplu, regula generală pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă este un stagiu de cotizare de 30 de ani pentru femei și 32 de ani pentru bărbați. În timp ce un deputat sau membru de Guvern, pentru a beneficia de pensie, are nevoie de un stagiu de cotizare de cel puțin doi ani. Procurorii și funcționarii publici trebuie să contribuie la BASS cel puțin 15 ani,  aleșii locali – 8 ani în serviciul public, iar judecătorii – 12,5 ani.

 

Creşte deficitul, cresc datoriile faţă de BASS

 

Sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii, conform auditului CCRM, este afectată de fenomenul emigrației, îmbătrâ­nirii populației, dar mai cu seamă de feno­menul achitării  salariilor „în plic”. În con­secinţă, acumulările în bugetul asigurărilor sociale de stat nu sunt suficiente pentru plata pensiilor. De aceea, se fac transferuri din bugetul de stat. În acest context, ar fi de precizat că volumul acestora, necesar pentru acoperirea deficitului BASS, a înregistrat în ultimii trei ani o creștere semnificativă, ridi­cându-se anul trecut, potrivit datelor CCRM, la suma de 1 miliard 121,5 milioane, adică în creştere cu 96,4 milioane faţă de 2012.

În afară de aceasta, creşterea deficitului BASS este determinată și de nerespecta­rea disciplinei bugetare privind achitarea contribuțiilor. Astfel, datoriile faţă de BASS rămân o problemă sensibilă, cifrându-se că­tre finele anului trecut la 1 miliard 100 de milioane de lei. Îndeosebi au crescut datori­ile care riscă să nu fie recuperate niciodată. Valoarea acestora se ridică la 143 de milioa­ne de lei. Epuizarea financiară a sistemului de pensii vine şi ca urmare a lichidării unor agenți economici, cu datorii față de BASS, însă ai căror angajaţi beneficiază de pensii. Ar mai fi de precizat că recuperarea datorii­lor faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat este compromisă de legislaţia imperfectă, care nu permite structurilor de control să în­treprindă operativ și eficient acțiuni de pre­venire și combatere a muncii nedeclarate.

 

În Republica Moldova, un trai decent după pensionare este o utopie?

 

Strategia Națională de Dezvoltare „MOL­DOVA 2020” prevede crearea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil care ar garanta un trai decent după pensionare tuturor cate­goriilor de salariaţi. Însă Curtea de Conturi este extrem de rezervată în această privin­ţă. Or, Strategia presupune atingerea unor indicatori importanți care vor conduce la îmbunătățirea situației sistemului de pensii. Cu părere de rău, auditul Curții de Conturi a arătat că nu există măcar o modalitate de calculare a indicatorilor respectivi, darămite de atingere a acestora. Ceea ce pune la îndo­ială realizarea obiectivului stabilit de către Guvern: un trai decent după pensionare.