Businessul mic nu va supravieţui fără susţinere

Foto: vocea.md

Federaţia Sindicală „Moldova–business–sind” a făcut bilanţul activităţii sale de cinci ani. În cadrul Congresului VII au fost puse în discuţie cele mai acute probleme pe care le întâmpină întreprinderile din businessul mic sau mijlociu, dar şi rolul sindicatelor în soluţionarea acestora. Au fost trecute în revistă nu doar succesele şi momentele plăcute din activitate, dar şi greutăţile cu care ne-am confruntat în acest răstimp, care urmează să fie obiective pentru activitatea ulterioară.

Potrivit preşedintei „Moldova-business-sind”, Natalia Suboci, cei cinci ani care s-au scurs au fost complicaţi pentru activitatea şi dezvoltarea sferei businessului mic şi mijlociu. „Au fost multe impedimente obiective legate de procesul de formare a întreprin­derilor mici, relaţiile dintre stat şi businessul mic. Totuşi, în pofida lor, au fost create unele întreprin­deri noi în domeniul de produce­re, comerţ, deservire, au activat şi supravieţuit cele existente. Şi sin­dicatul nostru a fost şi este nevoit să-şi joace propriul rol în aceste procese sociale şi economice”, spune preşedintele.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, federaţia a acționat în vederea in­cluderii în agenda negocierilor la nivel republican probleme ce vizează dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, în special, cele ce ţin de impozitare, lichidare a impedimentelor birocratice în calea înregistrării şi funcţionării întreprinderilor mici. „Moldova-business-sind”, de comun acord cu Sindicatul „SindLUCAS”, a fost iniţiatorul apelului către guvern şi parlament de a ratifica noua convenţie a Organizaţiei Interna­ţionale a Muncii (OIM) „Privind munca decentă pentru personalul casnic”.

O colaborare între Federaţia „Moldova-business-sind” şi Asociaţia Businessului Mic deocamdată nu există

Federaţia a încercat în repeta­te rânduri să stabilească relaţii de colaborare cu Asociaţia Busines-sului Mic. Multiplele tentative de a o antrena în lupta raţională şi consecventă pentru drepturi­le deţinătorilor de patente, a co­mercianţilor stradali şi a celor de la piaţă, deocamdată nu s-au în­cununat cu succes. „Din păcate, conducerea asociaţiei a renunţat la acţiunile comune civilizate, concentrându-se pe manifestaţii­le stradale zilnice, care doar iritau parlamentul, fără să conducă la soluţionarea problemelor. La fel, ei au ignorat participarea la semi­narele comune cu activul nostru, fără să recunoască utilitatea ex­perienţei internaţionale în apă­rarea drepturilor lucrătorilor din sectorul informal. Dar eu nu voi renunţa la încercările de a convin­ge conducerea şi sper că în curând vom acţiona într-un front comun”, menţionează Natalia Suboci.

Abordare critică

În timpul congresului au ră­sunat critici privind activitatea sindicatului. În opinia Nataliei Suboci, activul federației ar urma să implice mai des în activitățile comune instituțiile guvernamen­tale și ONG-urile care se ocupă de problemele businessului mic și mijlociu din țară. „Consider că aceste critici se referă, în pri­mul rând, la mine în calitate de președinte, afirmă liderul sindica­tului. Este necesar să ne impunem mai ferm în calitate de organizație care ajută la soluționarea proble­melor ce țin de protecția socială a oamenilor implicați în activitatea de antreprenoriat, mai ales, a per­soanelor ce prestează muncă sala­riată. Dacă e să ne referim la as­pectele pozitive, țin să menționez că desfășurăm în acest sens o co­operare intensă cu Internaționala Street-Net. Totodată, pe parcur­sul celor cinci ani care au trecut, am participat la câteva conferințe internaționale, axate pe subiec­tul economiei informale la Tbili­si, Batumi, Bișkek, Baku. Aceste evenimente au fost organizate sub egida ILO și a Confederației Internaționale a Sindicatelor. În anul 2010, am participat la Bu­dapesta la o conferință dedicată aceleiași teme, unde am raportat despre situația din Republica Mol­dova la acest capitol, m-am impli­cat în discuții cu reprezentanți a 15 țări din CSI, Europa de Est și de Vest”.

Una dintre cele mai grave pro­vocări pentru sindicat este reduce­rea numărului de activiști. Dacă, la 1 ianuarie 2010, din federație făceau parte 15.177 de membri și 717 organizații primare, la 1 ianu­arie 2015 acești indicatori au con­stituit 6.627 și, respectiv, 296.

„Oricum, noi acționăm în con­tinuare în baza principiului o mână spală pe alta, explică Na­talia Suboci. Însă, pe parcursul ultimilor ani, grație inițiativei din partea conducerii confederației, au fost implementate mai multe beneficii atractive pentru membrii de sindicat. Astfel, a fost introdus „Sindicardul” (un card de credit și de discount pentru achitarea cumpărăturilor, a serviciilor, pa­chetelor turistice etc.), în cadrul Institutului Muncii a fost deschis un Centru de Diagnostic Medical care prestează servicii pe gratis. Nu mi-așdori ca, după 25 de ani de activitate sindicală de succes, federația noastră să dispară în neant ori să fie asimilată de un alt sindicat”.

Totodată, Dumitru Panaitov, președintele Consiliului teritori­al „Moldova-business-sind” din UTA Găgăuzia, afirmă că la ei situația e tocmai inversă. Numă­rul de organizații primare este în creștere. An de an, la sindicate ad­eră câte o întreprindere sau două, vin cu solicitări de aderare la fel și entitățile publice, bunăoară, In­spectoratul Fiscal sau Camera de Comerțși Industrie din Găgăuzia.

Businessul mic, pe marginea prăpastiei

Mai mulți participanți la con­gres s-au referit la faptul că, în țările civilizate, businessul mic și mijlociu constituie baza econo­miei, însă în țara noastră acesta este afectat de o sumedenie de dificultăți. Astfel, întreprinderile mici din Moldova au nevoie de un suport elementar din partea autorităților. Ion Negru, directo­rul general al „Nufărul” SA, care de asemenea face parte din sindicat, a evocat exemple care ilustrează în ce mod statul poate ajuta antre­prenorii. Vom face referire la unul dintre aceste exemple: „Acum doi ani, am avut ocazia să arendăm o încăpere pe care anterior o închi­riase un activist sindical și care devenise liberă. Am obținut acor­dul conducerii confederației și am expediat actele necesare la Pri­mărie. Au trecut două luni. După care factorii de decizie mi-au spus că nu vor putea da curs solicită­rii. Am întrebat de ce? Doar noi intenționăm să creăm locuri de muncă, să aducem serviciile pre­state de curățătoria chimică mai aproape de oameni. Nu am reușit. Adică a apărut o prăpastie între activitatea funcționarilor și cea a întreprinderilor. Să știți că astfel de propuneri privind crearea lo­curilor de muncă în Moldova ar putea fi foarte multe”, a constatat vorbitorul.

Perspective

În opinia delegaților la con­gres, în pofida dificultăților, totuși Federația Sindicală „Moldova–business–sind” are potențial pen­tru depășirea acestora. „Majorita­tea activului sindical muncește cu dăruire, deseori activiștii noștri fac de fapt voluntariat, fără a be­neficia de remunerare materială, de apreciere și recunoștință. Cred că avem putere și voință, iar prin solidaritate și înțelegere recipro­că, putem avansa în apărarea inte­reselor oamenilor muncii, fiindcă mulți dintre ei au încredere în noi, așteaptă ca noi să le înțelegem problemele”, a menționat Natalia Suboci.

Potrivit preşedintelui CNSM, Oleg Budza, prezent la congres, mişcarea sindicală este în pragul unor vremuri grele. „Trebuie să ne gândim la consolidarea sindi­catelor. Numărul membrilor este în scădere, avem de făcut un lucru enorm ce ţine de recrutarea ca­drelor, lucru de care trebuie să se ocupe profesioniştii”, consideră el. În linii mari, liderul Confederaţiei a lăudat activitatea Federației, a menţionat raportul preşedintelui acesteia, care, în opinia sa, a re­flectat onest starea de lucruri re­ală, şi le-a urat colegilor succese pentru următorii cinci ani.

În cadrul congresului au avut loc şi alegerile preşedintelui, în funcţia respectivă fiind realeasă prin vot unanim actualul lider al federaţiei, Natalia Suboci. La rân­dul său, preşedinta l-a propus în funcţia de vicepreşedinte pe actu­alul deţinător al postului, Dumitru Dubăsaru, care este şi preşedinte al Consiliului teritorial al sindica­telor din sectorul Ciocana al mu­nicipiului Chişinău. Candidatura acestuia a fost votată unanim.