Bune practici de dialog social în construcții din Danemarca și România, prezentate la Chișinău

Cu un efectiv de peste 60 de mii de persoane anual, sectorul construcțiilor reprezintă una dintre principalele surse de ocupare a forței de muncă, mai ales pentru bărbații din zonele rurale. Este singura ramură care implică masiv și muncitori sezonieri și care poate crea ra­pid locuri de muncă, inclusiv pentru per­soanele fără studii superioare.

Aceasta e una dintre concluziile Studiu­lui „Situația pe piața muncii și dialogul so­cial în sectorul construcțiilor”, care a fost prezentat la Chișinău vineri, 27 iunie, în ca­drul Conferinței internaționale cu genericul:  „Consultările și negocierile colective – viziu­ne modernă asupra principiilor de bază ale parteneriatului social”.

Conferința a avut loc la Institutul Mun­cii și a reunit reprezentanți ai partenerilor sociali din ramura construcții, conducători ai întreprinderilor din domeniu, lideri ai organizațiilor sindicale din Danemarca, Ro­mânia, Ucraina, Republica Moldova.

Studiul a fost realizat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS”, Federația Patrona-tului din Construcții și Producerea Materia­lelor de Construcții din Republica Moldova, Federația Unită a Muncitorilor din Dane-marca 3F.

Veaceslav Ioniță, expert economic la IDIS „Viitorul”, a menționat la lansarea studiului că, în perspectiva integrării europene, Mol­dova va trebui să reabiliteze și să extindă ra­pid infrastructura: drumuri, căi ferate, spitale, școli, sisteme de apă și canalizare.

„Toate aceste lucrări vor fi realizate de ra­mura construcțiilor, care devine astfel baza tehnică a procesului de convergență euro­peană. Experiența țărilor din Europa Centra­lă și de Est arată că, în primii 10 ani după aderare, sectorul construcțiilor a fost cel mai mare beneficiar de investiții europene, dar și cel mai mare angajator”, a subliniat Veaces­lav Ioniță.

Potrivit expertului, sectorul construcțiilor este un amortizor natural al crizelor econo­mice: poate absorbi rapid șomajul provenit din alte domenii și generează cerere internă susținută. „Poate contribui la reconstrucția post-pandemie, la atenuarea impactului războiului din Ucraina și la modernizarea energetică a clădirilor”, a adăugat Veaceslav Ioniță.

Exemplul României: Casa Socială a Constructorilor

O necesitate stringentă pentru dezvolta­rea sustenabilă a sectorului este Casa Soci­ală a Constructorilor. „De ce este necesară? 60% dintre lucrătorii din construcții activea­ză informal. Muncitorii sezonieri rămân fără venit în perioadele reci sau de criză. Anga­jatorii nu pot achita indemnizațiile obligatorii în perioadele de șomaj tehnic. Lipsa unui mecanism de protecție socială duce la migrația forței de muncă calificate”, a preci­zat expertul economic de la IDIS „Viitorul”.

Potrivit lui, Casa Socială a Constructori­lor aduce o indemnizație de 75% din sala­riu în perioadele de întrerupere a activității, protecție socială fără dependență de buge­tul de stat, fond constituit din contribuția solidară (1% de la angajat plus 1% de la an­gajator), stabilitate pentru muncitori și fir­me.

România are o Casă Socială a Constructo­rilor, activă din 1998. Funcționează în regim bipartit (patronate plus sindicate), acoperă muncitorii în perioadele de iarnă sau de cri­ze economice, asigură salarii compensatorii, garanții pentru licitații, școli de meserii. „Re­zultate în România: păstrarea muncitorilor calificați în țară, stabilitate pe piața muncii, creșterea calității lucrărilor. R. Moldova are o bază legală similară, adaptată contextului local”, a specificat Veaceslav Ioniță.

Modelul Danemarcei

În Danemarca, dialogul social în dome­niul construcțiilor este unul bipartit, fără intervenția statului, iar săptămâna de mun­că este de 37 de ore. Și pensiile sunt regle­mentate în cadrul dialogului social bipartit, fără intervenția statului, a precizat în cadrul conferinței Tobias Bavnsgaard, coordonator al Programului regional Europa de Est 3F In­ternational Danemarca.

„Dacă dialogul social ar fi unul tripar­tit, iar Guvernul este prieten cu businessul, atunci este posibil ca salariile lucrătorilor în construcții să fie mai mici”, a subliniat exper­tul danez.

Potrivit lui, există fonduri bipartite, din care salariații beneficiază de ajutor în ca­zul în care sunt concediați, dar și pentru a îmbunătăți abilitățile angajaților, pentru ca ei sa se poată integra pe piața muncii.

Au autorizație pentru a construi 9 etaje, dar au construit 15 etaje

Prezent la conferință, Vladimir Bolea, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regio­nale, a spus că lasă de dorit modul în care se construiește în R. Moldova. Deși există agenți economici care respectă legea, exis­tă și de cei care construiesc cu foarte multe încălcări.

„Companii care aveau autorizație pentru a construi blocuri cu 9 etaje, au construit clădiri cu 15 etaje. Construim pentru oa­meni care au lucrat peste hotare sau care au luat credite. Atunci când se construiește, să ținem cont de cei 2,5 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova”, a ținut să menționeze ministrul Vladimir Bolea.

„Scopul evenimentului este de a obține o viziune mai clară și obiectivă, din exteri­or, asupra modului în care se desfășoară dialogul social în Republica Moldova (pre­ponderent, în ramura construcțiilor) și asu­pra barierelor care stau în calea dezvoltării eficiente a acestui dialog”, a spus Victor Talmaci, președintele Federației Sindicate­lor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS”, pentru ziarul „Vocea poporului”.

„Auzim voci că în ramura construcțiilor există un parteneriat, există un dialog, mai funcționează comisia, or, eu personal și cole­gii mei de la patronate înțelegem că nu totul funcționează bine și noi nu suntem auziți de guvernare. Noi permanent atragem atenția asupra problemelor, or Convenția colecti­vă, care este documentul de bază pe care îl semnăm în cadrul acestui parteneriat, este desconsiderat, pentru că cineva se gândește că el nu are responsabilitate. Sau s-a semnat și ne-am bucurat că am reușit o majorare de salariu, niște condiții mai bune de muncă, dar, în realitate, este cu totul altceva. Pentru noi, este important ca ceea ce semnăm în acorduri să se transpună în realitate”, a spus Victor Talmaci.

Potrivit liderului sindical, drept soluții pen­tru problemele din domeniu ar fi schimbarea unor  oameni, dar și schimbarea abordărilor.

„Republica Moldova este o țară cu cel mai jos nivel de salarizare din regiune. Bunăsta­rea a crescut un pic, doar fiindcă cetățenii noștri pot face naveta în România sau pot să se deplaseze și mai departe. Aici, în Re­publica Moldova, ei nu au siguranță. Firmele duc o lipsă enormă de muncitori și ingineri bine pregătiți. Când vorbim despre ramu­ra construcțiilor, observăm că în școli pro­fesionale nu mai vin persoane care ar vrea să îmbrățișeze profesii de zidar, betonist, care sunt solicitate pe piața muncii. Cred că avem mari rezerve, de aceea trebuie să îmbunătățim dialogul social”, a ținut să menționeze președintele Federației „SINDI­CONS”.

La finele conferinței, a fost adoptată o rezoluție, prin care participanții la conferință cer Guvernului, Parlamentului, autorităților centrale de specialitate să recunoască ramura construcțiilor drept domeniu prioritar pentru următorii 10 ani în toate strategiile naționale de dezvoltare și integrare europeană.

„Constatăm importanța strategică a ramu­rii construcțiilor pentru economia națională: 90% din averea populației este formată din bunuri imobile, contribuție de peste 6% din PIB, investiții anuale de peste 30 de miliarde de lei, efect multiplicator în peste 20 de in­dustrii conexe, peste 60 de mii de locuri de muncă directe, majoritatea fără protecție ofi­cială, rol esențial în realizarea proiectelor de infrastructură prevăzute în procesul de ade­rare la Uniunea Europeană”, se menționează în rezoluție.

Totodată, participanții la conferință cer stabilirea unui salariu minim pentru pri­ma categorie de calificare, pentru a moti­va salariații să muncească acasă, adopta­rea de urgență a legii privind Casa Socială a Constructorilor, certificarea obligatorie a companiilor, pentru garantarea calității și a siguranței în construcții.