Într-o lume adesea marcată de stres și incertitudine, fericirea este un element căutat cu ardoare. Dar cum se măsoară această stare de bine? Un studiu recent, sprijinit de Organizația Națiunilor Unite și dezvăluit în Ziua Internațională a fericirii, a adus în prim-plan perspective surprinzătoare despre fericirea în Republica Moldova și în întreaga regiune a Europei de Est și Centrale.
Potrivit Raportului Mondial al Fericirii(World Happiness Report), bazat pe sondaje realizate de Gallup, Republica Moldova se află într-o poziție intermediară, clasându-se pe locul 71 în acest an. Deși aceasta indică o ușoară scădere față de anul precedent, când Moldova se afla pe locul 63, rezultatele sunt intrigante și reflectă o tendință regională semnificativă.
La nivel regional, vecinii Moldovei par să trăiască stări de fericire diferite. România ocupă locul 32, în timp ce Ucraina, în contextul conflictului, se plasează pe locul 105. Rusia, la rândul său, se situează imediat după Moldova, pe locul 72. Cu toate acestea, Finlanda rămâne campioana neînvinsă a fericirii mondiale, urmată de Danemarca, Islanda și Suedia, în timp ce Afganistanul și Libanul ocupă ultimele poziții.
O constatare remarcabilă a acestui raport este diferența semnificativă în percepția fericirii între generații. Datele sondajului arată că tinerii moldoveni, în special cei sub 30 de ani, se simt mai fericiți decât cei mai în vârstă. Dacă am lua în calcul doar răspunsurile tinerilor, Republica Moldova ar ocupa locul 29 în clasamentul mondial al fericirii, depășind țări precum Marea Britanie, Italia, Germania sau Franța.
În contrast, bătrânii cu vârsta de 60 de ani și peste se declară mai puțin fericiți, situând Moldova pe locul 86 în acest top, alături de țări precum Armenia, Tadjikistan sau Congo. Această tendință se regăsește și în alte țări din regiune, cum ar fi Bulgaria și Serbia, care au înregistrat cea mai mare creștere în acest clasament. Interesant este că, în țările dezvoltate, bătrânii se declară mai fericiți decât tinerii.
De ce apare această discrepanță între generații? Deși raportul nu oferă răspunsuri definitive, experții consideră că influențe precum utilizarea intensivă a rețelelor sociale, inegalitățile de venit, criza imobiliară și preocupările legate de război și schimbările climatice pot juca un rol semnificativ.
