Angajatorii care plătesc salariile în plic, depistați cu inteligența artificială

Faptul că tot mai mulți angajați pri­mesc salariul în plic nu este o nou­tate, dar un flagel pe care autoritățile tot încearcă să-l stârpească. În anul 2023, rata remunerărilor neoficiale descoperite a crescut cu peste 20%. Cele mai multe ca­zuri de salarii nedeclarate sunt în agricultură, căreia îi revin peste 70 de procente. Aceasta este urmată de ramurile construcții, in­dustrie și comerț.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2023, rata muncii nedeclarate a ajuns la 8,2%, comparativ cu 6,8% în anul precedent. Astfel, Republica Moldova ratează anual ve­nituri de aproape 15 miliarde de lei la bu­getul de stat.

Potrivit estimărilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, aproximativ 200 de mii de salariaţi din R. Moldova primesc salariul în plic. Pentru a combate plata salariilor în plic, Guvernul vrea să apeleze la inteligența artificială. Ministerul Muncii și Protecției Sociale precizează că mecanismul va funcționa în baza datelor oferite de angajatori. De exemplu, dacă, într-o companie, ma­joritatea angajaților primesc salariul mi­nim, asta va fi o suspiciune că o parte din sumă le este plătită neoficial. În acest pro­iect, țara noastră vrea să se inspire de la Estonia, care folosește peste 80 de mode­le de inteligență artificială în programele de stat.

„Vom conecta mai multe sisteme publi­ce pentru a identifica riscurile de muncă informală, care ne vor ajuta să țintim mult mai bine intervențiile noastre. Suntem în discuții cu o echipă de ingineri, acum fa­cem aceste teste de fezabilitate, consultăm sursele de date, discutăm cu colegii noștri din alte țări și, când proiectul va fi gata, îl vom anunța public”, a menționat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Totuși, ministrul spune că inteligența artificială nu este singura soluție de comba­tere a muncii informale.

„Trebuie să avem un instrumentariu foarte larg, de la asigurarea unei reforme adecvate a instituțiilor de bază, la un dialog strategic și eficient cu angajatorii, progra­me de împuternicire a salariaților, progra­me de prevenție, de formalizare, inteligința artificială și alte soluții pe care putem să le găsim”, a adăugat Alexei Buzu.

Prea puțini inspectori ai muncii

Inspectoratul de Stat al Muncii are în jur de 30 de angajați care efectuează controale în toată țara, pentru a depista unde se achită salarii în plic. Numărul acesto­ra este, însă, prea mic pentru volumul de muncă existent. Astfel că implicarea noilor tehnologii pare o opțiune perfectă.

„Începând cu luna iulie anul trecut, odată cu unele modificări legislative, modalita­tea de control de la Inspectoratul de Stat al Muncii s-a extins, în sensul identificării muncii nedeclarate și a salariilor în plic. De la acel moment, în baza unei analize de risc, am identificat indicii și informații privind companiile unde ar putea să existe muncă nedeclarată și salarii în plic. Putem să vă spunem că din primele controale care s-au făcut în anul trecut, aproximativ în 25 la sută din situații s-au confirmat aceste sus­piciuni. Oricum, nimeni nu-și propune ca fiecare angajator să fie controlat nonstop. Interesul nostru este să fie făcute aceste controale unde ar fi probleme. Doar că asta sigur că nu știm, vorbim de un fenomen as­cuns, de muncă nedeclarată, de salariu în plic. De aceea, este foarte important să pre­zicem, să aflăm în baza unor indicii unde ar putea fi astfel de situații. Aici intervine rolul inteligenței artificiale, care, pe lângă calcu­lele statistice, poate prezice mai bine, având în vedere mai multe informații pe care le are. Inteligența artificială este o direcție de cercetare care ne-ar aduce informații su­plimentare ca să ne ajute să verificăm mai eficient această listă de potențiale entități pe care noi, ca inspectori de muncă, să le controlăm”, a menționat Cătălin Țacu, di­rectorul Inspectoratului de Stat al Muncii.

Sistem eficient

Specialiștii în domeniul IT susțin că, dacă datele vor fi introduse corect, sistemul va fi foarte eficient și util.

„Sistemele informatice în baza date­lor colectate pot detecta mult mai rapid și eficient cu o acuratețe mult mai înaltă, în contextul în care e greu să le detectezi dacă ai un volum mare de date sau date in­complete. Inteligența artificială ar putea să depisteze niște tipare care în mod normal, în analize statistice doar dintr-o anumită sursă a datelor, e foarte greu să o faci sau e imposibil. Aplicarea inteligenței artificiale se face atunci când metodele clasice nu fac față sau sursele sunt atât de diverse, încât legătura nu este evidentă”, completează Dumitru Ciorbă, decanul Facultății Calcula­toare, Informatică și Microelectronică de la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Inteligența artificială (IA) este considera­tă o „tehnologie determinantă a viitorului”. IA permite sistemelor tehnice să perceapă mediul în care funcționează, să prelucreze această percepție și să rezolve probleme, acționând pentru a atinge un anumit obiec­tiv. Calculatorul primește datele (deja pre­gătite sau colectate prin intermediul pro­priilor senzori, cum ar fi o cameră video), le prelucrează și reacționează.

Anterior, autoritățile au inițiat mai multe campanii, acțiuni menite să stârpească acest flagel, al salariilor în plic. Ultima campanie a avut genericul „Trecem pe Alb”, lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la care s-a aliniat și CNSM. Obiectivul ma­jor al acestei campanii a fost de a informa angajatorii și salariații privind riscurile mun­cii nedeclarate și beneficiile muncii legale; consolidarea cooperării între autoritățile publice, partenerii sociali și societatea civilă pentru definirea politicilor de combatere a muncii nedeclarate și realizarea unui plan de acțiuni în acest scop; promovarea măsurilor legislative pentru accelerarea formalizării relațiilor de muncă în Republica Moldova.