Ameliorarea condițiilor de muncă ale cetățenilor, scopul comun al CNSM și FMI

La finele săptămânii trecute, după o pauză de câțiva ani, conducerea Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova (CNSM) a avut o întrevedere cu membrii misiunii Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Ruben Atoyan, care s-au aflat la Chișinău în peri­oada 31 octombrie – 11 noiembrie, în cadrul celei de-a doua evaluări a actualului program de cooperare cu Republica Moldova.

În debutul întâlnirii, Igor Zubcu, președintele CNSM,  a ținut mai întâi să-i  mulțumească înaltului oaspete pentru această vizită, exprimându-și, totodată, speranța că ea va fi una de bun augur: „Deși s-ar părea că in­teresele FMI și ale CNSM sunt diferi­te, noi avem un scop comun: să fa­cem tot posibilul ca să îmbunătățim condițiile de muncă și de viață ale cetățenilor”.

În continuare, președintele CNSM i-a familiarizat pe membrii Misiunii FMI cu realizările obținute de sindi­cate în ultima perioadă, dar și cu pro­blemele care urmează să fie rezolvate în viitorul apropiat. În context, Igor Zubcu a menționat că, la insistența sindicatelor, a fost modificată Legea salarizării nr. 847/2002, stabilindu-se un singur salariu minim pe țară, care nu poate fi mai mic decât mări­mea minimului de existență calculat pentru ultima perioadă de gestiune – 3500 de lei.

Totodată, Igor Zubcu a adăugat că CNSM a avut consultări cu con­ducerea Confederației Naționale a Patronatului (CNPM) privind propu­nerea sindicatelor de a stabili, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim unic pe țară în conformitate cu prevede­rile Cartei sociale europene revizuite și ale Directivei UE 2022/2041 a Par­lamentului European și ale Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salari­ile minime în Uniunea Europeană, în mărime de 50% din salariul mediu, prin utilizarea salariului mediu lunar prognozat și stabilirea acestuia în mărime de 5000 de lei. Deși această propunere a fost întâmpinată cu o oarecare reticență de către partenerii sociali, motivul invocat de Guvern și CNPM fiind lipsa finanțelor în bugetul de stat, sindicatele speră că propune­rea va fi, totuși, examinată și adoptată o lege în acest sens.

În domeniul politicilor salariale, este necesar un salt calitativ pentru a îmbunătăți viața angajaților

Argumentând această inițiativă, președintele CNSM a accentuat că majorarea salariului minim este importantă și pentru sustenabilitatea bugetului asigurărilor so­ciale de stat, dat fiind faptul că, pentru a asigura o pensie pentru limită de vârstă, cel puțin în mărime minimă, persoana asigurată trebuie să aibă un venit mediu lunar asigurat de cel puțin 4965 de lei. În caz contrar, bu­getul de stat va avea obligația de a-i com­pensa diferența până la pensia minimă.

„În domeniul politicilor salariale, este ne­cesar un salt calitativ pentru a îmbunătăți calitatea vieții, a crește valoarea forței de muncă conform standardelor internaționale, pentru a reduce nivelul migrației forței de muncă și a spori competitivitatea economiei naționale, prin măsuri conjugate între Gu­vern, sindicate și patronate”, a mai specificat Igor Zubcu.

sindicate.md

Prezent la întâlnire, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM,  a vorbit despre munca pe care o depun organizațiile sindi­cale pentru a intensifica măsurile de com­batere a economiei informale, care a atins, în unele ramuri, nivelul de circa 50  la sută, precum și despre elaborarea unor mecanis­me serioase de stimulare a formalizării lu­crătorilor care muncesc „la negru”.

„Pentru a diminua munca informală, CNSM, Ministerul Muncii și Protecției Soci­ale și CNPM au semnat recent Memorandu­mul de colaborare privind intenția de a con­lucra în cadrul Campaniei naționale „Trecem pe Alb”.  Prin această inițiativă ne-am pro­pus să informăm publicul despre beneficiile renunțării la munca nedeclarată și la practi­ca dăunătoare a „salariilor în plic”, a sublini­at Sergiu Sainciuc. Totodată, el a accentuat necesitatea de a  consolida capacitățile In­spectoratului de Stat al Muncii (ISM): „Este foarte important ca reforma ISM, inițiată de guvernanți, să vizeze, în primul rând, elimi­narea barierelor în desfășurarea controale­lor, dar nu reducerea statelor de personal cu 20 la sută”.

La rândul său, Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănătatea”, i-a informat pe membrii misiunii FMI despre problemele cu care se confruntă sistemul medical din țara noastră. În opinia sa, cea mai mare problemă este lipsa forței de mun­că. „Din cele peste 10 mii de cadre medicale, 29 la sută constituie pensionarii. Acest lucru se întâmplă pentru că o mare parte dintre tinerii specialiști, în care investim foarte multe resurse, atât umane, cât și financiare, nu doresc să activeze în țară, ei pleacă pes­te hotare, unde li se oferă salarii și condiții de viață cu mult mai bune. Noi trebuie să facem tot posibilul ca acest exod de cadre să fie oprit”.

În luarea sa de cuvânt, Ruben Atoyan, reprezentantul misiunii FMI, a menționat că în timpul aflării sale la Chișinău a avut deja discuții cu autoritățile Republicii Moldova în contextul celei de-a doua evaluări a Pro­gramului ECF-EFF, susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF). În principal, experții FMI au analizat aspectele generale ale bu­getului de stat pentru anul 2023, care se află în proces de elaborare. De asemenea, au evaluat perspectivele și riscurile macro­economice.

Politicile statului ar trebui să fie orientate nu pe ajustare și reducere bugetară, ci pe dezvoltare, investiții în infrastructură, în educație, sănătate…

Referindu-se la politicile statului, oficialul FMI a ținut să sublinieze că acestea ar trebui să fie orientate nu pe ajustare și reducere bugetară, ci pe dezvoltare, investiții în in­frastructură, în educație, sănătate, pe forti­ficarea instituțiilor, dezvoltarea proceselor democratice. Ruben Atoyan s-a referit și la impactul războiului dintre  Rusia și Ucraina, care a afectat foarte mult atât economia, cât și viața cetățenilor: „FMI, în această situație grea, va continua să acorde asistență și suport Republicii Moldova pentru imple­mentarea proiectelor care să contribuie la dezvoltarea  durabilă a țării și la creșterea nivelului de trai al populației. Cu regret, FMI este invitat de  multe țări ca să le rezolve problemele în calitate de „chirurg”, când situația „pacientului” este critică și singu­ra cale de a-l readuce la viață e intervenția chirurgicală care, după cum știți, este foarte dureroasă”.

De menționat că, potrivit Ministerului Finanțelor, R. Moldova a primit în acest an asistență externă pentru susținerea bugetu­lui de stat de circa 9,7 miliarde de lei. Cel mai mare donator la acest capitol este FMI, cu o sumă totală de 3,24 miliarde de lei.

La capitolul combaterea economiei in­formale, Ruben Atoyan a spus că, pentru a diminua fenomenul muncii „la negru”, este nevoie de îmbinarea eforturilor tuturor instituțiilor, ale ministerelor, inclusiv sprijinul partenerilor externi. Costurile muncii nede­clarate afectează pe fiecare dintre noi, de aceea este important ca toți să punem umă­rul ca să combatem acest fenomen. Munca nedeclarată creează concurență neloială între firme și duce la pierderea veniturilor pentru stat. În ceea ce privește activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii, Atoyan a declarat că susține poziția sindicatelor, cu condiția ca în această instituție să activeze specialiști onești și incoruptibili.

La finalul întrevederii, părțile s-au arătat deschise să se întâlnească periodic,  pentru a pune în discuție politicile și activitățile FMI în Republica Moldova, precum și propuneri­le sindicatelor privind îmbunătățirea situației social-economice a cetățenilor.

Programul autorităților moldovenești susținut de FMI are o durată de 40 de luni, fiind aprobat în decembrie 2021. În mai anul curent, a fost majorat volumul total de cre­ditare, la circa 826 mln. de dolari SUA (594,3 mln. de drepturi speciale de tragere DST), dintre care 258 mln. de dolari SUA (185,95 mln. de DST) au fost deja rambursate. Finanțarea în baza ECF prevede o rată anua­lă a dobânzii de zero la sută, o perioadă de grație de cinci ani și jumătate și un termen de rambursare de zece ani, iar finanțarea în baza EFF prevede o rată anuală a dobân­zii egală cu rata de bază a dobânzii pentru DST, un termen de rambursare de zece ani și o perioadă de grație de patru ani și ju­mătate.