Acordarea concediului neplătit. Eliberarea carnetului de muncă

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

 

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Acordarea concediului neplătit

 

Poate oare angajatorul să refuze acordarea concediului ne­plătit părinților necăsătoriți care au copii în vârstă de până la 14 ani? Care este durata maximă a unui asemenea concediu?

Simion Strelțov, Orhei

 

Durata maximă a unui asemenea concediu nu este limitată prin lege. Legea stabilește doar durata minimă a acestuia și anume, de cel puțin 14 zile calendaristice. Durata concediului mai mare de cea minimă se determină de către părți. Potrivit caracterului juridic al dispoziției art. 120, alin. (2) din Codul muncii, acordarea unui astfel de concediu constituie o garanție juridică pentru salariatul care a depus o cerere în acest sens și, prin urmare, angajatorul nu este în drept să refuze.

 

Eliberarea carnetului de muncă

 

Am demisionat în noiembrie 2018, dar angajatorul nu mi-a eliberat până acum carnetul de muncă. Știu că nu se mai folo­sesc carnetele de muncă, însă, în cazul meu, angajatorul poate fi tras la răspundere?

Boris Băluțel, Criuleni

 

Carnetele de muncă au fost scoase din circulație prin Legea nr. 123 din 7 iulie 2017, începând cu 1 ianuarie 2019. Dumneavoastră ați de­misionat până la abrogarea carnetelor de muncă. Pe acest motiv, ne vom referi la unele norme din Codul muncii care erau în vigoare doar la data în care ați demisionat.

Astfel, la încetarea contractului individual de muncă pe motivul demisiei, angajatorul, potrivit art. 66, alin. (5) din Codul muncii (ac­tualmente abrogat), urma să vă restituie carnetul de muncă în ziua eliberării din serviciu.

Dacă eliberarea carnetului de muncă este reținută din vina angaja­torului, potrivit art. 151 din Codul muncii (actualmente abrogat), sala­riatului i se plătește salariul mediu pentru tot timpul absenței forțate de la lucru, cauzate de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu din motivul lipsei carnetului de muncă. În acest caz, potrivit aceleiași norme legale, salariul mediu se achită fostului salariat de către fostul lui angajator conform acordului scris dintre părți, iar în caz de litigiu – în temeiul hotărârii instanței de judecată.

Efectul juridic al acestei norme legale (art. 151 din Codul muncii) a încetat în temeiul Legii nr.123 din 7 iulie 2017, începând cu 1 ianuarie 2019. Or, după această dată (1 ianuarie 2019), la angajare nu se mai cere carnetul de muncă și neeliberarea acestuia nu se mai consideră absență forțată și, respectiv, salariul mediu nu se plătește. În acest fel, considerăm că angajatorul poate fi tras la răspundere, însă prin pris­ma celor menționate mai sus.