Absolvenţi cu diplome de şomeri. Integrarea lor — între mit şi realitate

Foto: onofm.md

Republica Moldova se numără printre statele cu o populaţie tot mai îmbătrânită. Cu toate acestea, autorităţile întreprind prea puțin pentru a-i ajuta pe tineri să se reintegreze în societate, dar mai cu seamă pentru a-şi găsi un loc de muncă, aici acasă.

Tinerii cad cel mai ușor în cursa patronilor

Anual, în Republica Moldova, circa 10 mii de tineri absolvesc instituţiile de în­văţământ superior sau mediu. Cu toate acestea, puţini dintre ei ajung să se anga­jeze la noi în ţară, majoritatea fiind nevo­iţi să plece peste hotare pentru un câştig mai bun. Alexandru Trostin a absolvit facultatea de limbi străine a Universită­ţii de Stat din Moldova. Acesta a declarat pentru „Vocea poporului” că a găsit mai multe oferte de angajare, doar că la une­le se cerea vechime în muncă de cel puţin doi, trei ani, la altele patronii refuzau să semneze cu tinerii contracte individuale de muncă.

„Iniţial, am acceptat să muncesc fără contract de muncă. Directorul biroului de traduceri mi-a promis un salariu net de patru mii de lei, plus câteva procente din numărul de traduceri pe care le voi face. Primele două luni s-a ţinut de cu­vânt. Imediat de la a treia lună de muncă, salariul meu a fost înjumătăţit fără a mi se da explicaţii. Am întrebat atunci care este motivul, iar directorul mi-a zis că nu mai are bani, pe când volumul de muncă a crescut considerabil. Dacă, în primele două săptămâni, aveam zilnic doi sau trei clienţi, în ultima săptămână erau şi câte 12 pe zi. Am tăcut atunci, ca a doua zi să vin să-l conving să semnăm contractul de muncă, deoarece câştigase toată încrede­rea în mine. Când i-am zis de semnarea tuturor actelor necesare, mi-a răspuns că nu am întrunit toate condiţiile necesare de muncă şi am fost concediat imediat”, a spus Alexandru Trostin. Cu toate aces­tea, nimeni nu întreprinde nimic pentru a stopa acest fenomen al muncii la negru anume în rândul tinerilor.

40 la sută dintre tinerii din Europa sunt şomeri

Datele statistice sunt foarte îngrijoră­toare atât la nivel național, cât şi la nivel european. Solicitată de „Vocea poporului” pentru a ne lămuri care sunt adevăratele motive ce influenţează şomajul în rândul tinerilor, reprezentantul oficial al Consi­liului Regional Pan-European, Olga Ni­colae (PERC), a spus că tinerii fac parte din grupul de risc din cauza unei proaste informări.

„Tinerii sunt persoane care încearcă să asimileze orice informaţie din mers. Din aceste motive cad pradă angajatorilor care întind plasa celor mai slabi, adică oameni­lor puţin informaţi, pentru a-i putea minţi şi a se eschiva de la plata impozitelor. Pe de altă parte, şi companiile serioase care se bazează pe încrederea dintre angajat şi angajator caută lume cu experienţă. Şi în acest caz nu poţi angaja un tânăr proaspăt absolvent al unei facultăţi. Aceasta este o problemă globală, tineretul în şomaj. Tre­buie dezvoltate politici de calificare la lo­cul de muncă.

E bine ca întreprinderile să creeze un raport împreună cu instituţiile de învăţă­mânt superior sau medii speciale, pentru a trimite tineretul din timp în cadrul com­paniilor şi firmelor în vederea acumulării experienței, dar şi pentru a putea include în CV faptul că au lucrat în diverse locuri de muncă. Astfel am putea integra tine­rii mai rapid în câmpul muncii şi cred că 60% din munca la negru ar fi combătută”, a spus Olga Nicolae.

Sindicatele încurajează tinerii

Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a ţinut să specifice, într-un scurt dialog cu reporterul „Vocea poporului”, că proble­mele tinerilor sunt și problemele societății noastre, iar sindicatele încearcă să-i pro­moveze şi să-i susţină atunci când vine vorba de încadrarea în câmpul muncii. „Una din cele mai slabe verigi ale societăţii noastre o reprezintă tinerii, care au cres­cut cu altă mentalitate și scopuri în viaţă, astfel ei sunt cei care nu cunosc realitatea. Ne-am convins, atunci când am mers în diferite zone alături de echipa tinerilor din sindicate, că majoritatea dintre ei nu cu­nosc ce este un sindicat, cu ce se ocupă şi cum poate acesta să le rezolve problemele. Din aceste motive, ne ciocnim cu situaţia pe care o avem la momentul dat în ţară. Ei sunt cei mai dezorientaţi atunci când vine vorba de semnarea contractului de muncă, convenţia muncii şi altele. Noi trebuie să-i îndreptăm pe calea cea dreaptă, fiecare trebuie să cunoască ce este Codul muncii, ce prevede un contract de muncă, iar noi, sindicatele, vom lucra în această direcţie pentru a evita conflictele de interese care pot apărea între angajaţi şi angajatori”, a spus Oleg Budza.

Preşedintele Consiliului de Tineret din cadrul Confederaţiei Naţionale a Sindica­telor din Moldova, Stela Stratila-Sîrbu, a afirmat că tinerii trebuie informaţi despre capcanele care-i aşteaptă la angajarea în câmpul muncii încă de pe băncile liceului sau ale facultăţilor.

„Eu cred că atât la liceu, cât şi la facul­tăţi, ar trebui introduse unele discipline pentru a informa tinerii care sunt cele mai căutate profesii şi meserii pe piaţa mun­cii, deoarece ajungem că toţi aleg dreptul şi economia, iar celelalte domenii rămân fără specialişti formaţi. Un alt aspect este angajarea ca proces, iarăşi necunoscut de către viitorii salariaţi. Aici noi, ca sin­dicalişti, ne putem implica foarte serios, deoarece aceste lecţii pentru formarea ti­nerilor ar putea fi ținute de un sindicalist. Noi avem personal calificat şi cunoştinţele necesare în acest domeniu. Acesta este un aspect forte în care noi am putea influenţa foarte mult. Un alt moment ar fi crearea unei baze oficiale de date cu toate locuri­le vacante. Din păcate, este foarte dificil acum să găseşti un loc de muncă. Există o mulţime de portaluri specializate în acest domeniu, dar credem că Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă ar trebui să plaseze toate anunţurile pe internet, pen­tru ca oamenii, mai cu seamă tinerii, să ştie ce-i aşteaptă şi de ce calificare este nevoie. Una din activităţile de bază ale Consiliului de Tineret este educarea tinerilor în ceea ce ţine de perfectarea unor contracte de muncă. Încercăm foarte mult să-i facem pe tineri mai iniţiaţi, adică să se descur­ce în Codul muncii la nivel de cunoscător. Avem foarte mult de muncit cu studenţii care abia ies de pe băncile universităţilor. Din păcate, nu toate universităţile acceptă organizarea unor întâlniri ale studenţilor cu sindicatele, pentru a-i informa despre pericolele și capcanele care îi aşteaptă în viitor. Încercăm să activăm la nivel de consilii, dar, din câte vedem, nu toţi sunt interesaţi să participe la întâlniri, deoa­rece ei caută profit din orice, chiar şi din acea simplă şedinţă de informare, pe lân­gă faptul că iau cunoştinţă de o informaţie utilă pentru ei, vor să mai aibă şi beneficii materiale, iar din aceste motive apare ne­păsarea, care o să-i coste foarte scump pe viitor”, a spus, pentru „Vocea poporului”, Stela Stratila-Sîrbu.

„Vocea poporului” a constatat cu stu­poare că la Inspecţia Muncii nu există nici o informaţie statistică cu privire la numă­rul de tineri care au fost traşi pe sfoară de către angajatori. De asemenea, nici Biro­ul Naţional de Statistică nu deţine o cifră exactă despre numărul tinerilor care se confruntă în prezent cu şomajul.