Abilităţi sporite de identificare şi eliminare a riscurilor profesionale

 

Responsabilii de securitatea şi sănătatea salariaţilor membri de sin­dicat au fost familiarizaţi cu cele mai eficiente metode de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire la locul de muncă, precum şi de identificare şi eliminare a acestora. Un ciclu de trei instruiri regionale a avut loc în acest scop pe parcursul lunilor august şi sep­tembrie, iar ultimul dintre ele a fost desfăşurat, marţi, la Institutul Muncii din capitală.

 

Evaluarea factorilor de risc este un mij­loc de prevenire a accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale şi trebuie efectuată la toate unităţile din ţara noastră, a menţionat Elena Carchilan, şefa Inspecto­ratului Muncii din cadrul Confederaţiei Na­ţionale a Sindicatelor din Moldova.

Cei care cunosc cel mai bine situaţia lega­tă de riscurile profesionale sunt specialiştii în materie, lucrătorii desemnaţi să exercite aceste atribuţii, conducătorii locurilor de muncă şi salariaţii care lucrează la unităţi. Totodată, în momentul în care se purcede la această evaluare, locurile de muncă trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute de legislaţia în vigoare.

 

Inspectorat sindical al muncii

 

Din considerentul că aspectele legate de securitatea şi sănătatea în muncă au fost ignorate de-a lungul anilor de autorităţile statului, CNSM a constituit în octombrie 2012 Inspectoratul Muncii al Sindicatelor.

Experţii din această structură efectuează vizite la întreprinderile cu orice tip de pro­prietate la care activează organizaţii sindica­le primare, pentru a oferi suport metodolo­gic şi consultativ. De asemenea, atunci când salariaţii membri de sindicat nimeresc în accidente de muncă, experţii în cauză parti­cipă împreună cu inspectorii de stat ai mun­cii la cercetarea acestor incidente. În caz că opinia inspectorilor sindicali de muncă nu coincide cu a celor de stat, este emisă o opi­nie separată, care se anexează la dosarul de cercetare a accidentelor de muncă.

„Participăm la cercetarea accidentelor de muncă grave şi a celor soldate cu decese. În cazurile în care la entităţi nu este serviciu de securitate şi sănătate în muncă, inspectorii sindicali de muncă iau parte şi la cercetarea accidentelor cu incapacitate temporară de muncă”, a precizat Elena Carchilan.

 

Tăinuirea accidentelor

 

Din cauza că, pentru primele 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă, indemni­zaţia este achitată din mijloacele proprii de către angajatori, aceştia încearcă deseori să tăinuiască incidentele respective. În conse­cinţă, în fiecare an sunt cercetate şi acciden­te de muncă produse în anii precedenţi, dar care nu au fost comunicate inspectorilor.

De obicei, aceste cazuri ies la iveală atunci când 

lucrătorii îşi pierd capacitatea de mun­că şi nu-şi mai pot câştiga existenţa, iar an­gajatorii încearcă să se debaraseze de ei sau sunt constrânşi să le recunoască drepturile prevăzute de lege. Cercetarea accidentelor de acest fel este însă extrem de dificilă şi lucrătorilor le este greu să-şi demonstreze nevinovăţia. Or, circumstanţele legate de producerea accidentului nu au fost păstrate, iar martori pot nici să nu mai fie găsiţi, pe fondul fluctuaţiei mari de cadre.

În context, Elena Carchilan a îndemnat reprezentanţii sindicatelor să comunice în mod operativ accidentele de muncă inspec­torilor din cadrul CNSM. În prezent, sunt atestate puţine cazuri în care aceste situaţii sunt anunţate structurilor de resort de către liderii de sindicat de la unităţi sau de prin structurile sindicale teritoriale.

 

Cea mai mare

incidenţă o au bolile

cardiovasculare

şi ale sistemului nervos

 

În primele şase luni ale acestui an, inspec­torii de muncă ai sindicatelor au participat la cercetarea a 20 de accidente de muncă. Două dintre acestea au fost clasificate ca accidente mortale, inclusiv unul soldat cu decesul unei femei, şase – grave şi 10 – în afara muncii. Alte două incidente dintre cele cercetate cu participarea inspectorilor sindicali au fost calificate ca fiind accidente soldate cu pier­derea temporară a capacităţii de muncă.

Cele mai frecvente diagnoze stabilite în ultimul timp de instituţiile medicale în cazul accidentelor clasate ca fiind în afara muncii ţin de bolile cardiovasculare şi ale sistemului nervos, cauzate inclusiv de factorii de stres din mediul de muncă şi de la locul de trai.

În acelaşi timp, cele mai răspândite con­diţii necorespunzătoare de lucru vizează activitatea sub acţiunea unor substanţe chimice nocive, efortul fizic exagerat, gaze­le, pulberi şi alte impurităţi din mediul de muncă cu grad de concentrare ce depăşeşte limitele admisibile.

Factorii ce afectează sănătatea lucrători­lor se mai referă la temperaturile cu deviere de la valorile acceptabile, umiditatea sporită a aerului, zgomotul de nivel crescut, radia­ţiile electromagnetice neionizate. Printre condiţiile neconforme normelor în vigoare scoase în evidenţă de Inspectorii de Stat ai Muncii se numără şi vibraţiile de nivel înalt, infrasunetul şi ultrasunetul, precum şi ilu­minatul cu devieri de la cerinţele normative.

 

Sisteme de management al SSM

 

Alexandru Babcinschi, director pe Secu­ritate şi Sănătate în Muncă în cadrul unei companii cu capital străin din ţara noastră, le-a comunicat participanţilor la această instruire că, la întreprinderea pe care o re­prezintă, evaluarea şi reevaluarea riscurilor profesionale are loc în fiecare an. Această activitate este efectuată în cadrul unor echi­pe formate din conducătorii locurilor de muncă şi angajaţii care în timpul serviciului sunt supuşi nemijlocit riscurilor respective şi, de aceea, ei le pot descrie cel mai bine şi pot propune soluţiile necesare.

Aceiaşi angajaţi, pentru a fi siguri că toate riscurile noi sunt asigurate, înainte de a-şi începe activitatea, sunt responsabili să facă, zilnic, în cadrul echipelor din care fac par­te, aşa-numite analize de risc documentate. Concomitent, în acest format sunt propuse şi măsurile de eliminare a noilor riscuri.

La întreprinderea în cauză există şi un sistem de raportare a incidentelor şi a situ­aţiilor periculoase de care este responsabil fiecare dintre angajaţi. Mai mult, periodic sunt organizate tombole pentru premierea persoanelor care au contribuit cel mai mult la identificarea şi eliminarea riscurilor pro­fesionale.

În consecinţă, în acest an, reprezentanţii acestei companii vor marca opt ani de acti­vitate fără incidente majore care ar duce la accidente şi la pierderea din cauza acestora a timpului productiv de muncă.

 

Măsurări instrumentale speciale

 

Această activitate a fost desfăşurată în ca­drul proiectului „Suport pentru dezvoltarea serviciilor de securitate și sănătate în mun­că”, realizat de CNSM cu sprijin financiar din partea CNV Internationaal (Olanda) pe parcursul lunilor august şi septembrie ale anului curent.

În cadrul acestui proiect, urmează ca un expert din România să elaboreze și să edi­teze un ghid în domeniul evaluării riscurilor profesionale la locul de muncă.

O altă componentă a proiectului respectiv se referă la procurarea unui minilaborator mobil. Acesta va fi folosit pentru evaluarea stării reale a condiţiilor de muncă prin efec­tuarea măsurărilor instrumentale speciale ale nivelului factorilor din mediul de pro­ducţie, ce trebuie reflectate în fişa condiţii­lor de muncă. Măsurările în cauză se referă la iluminație, viteza aerului, temperatură, umiditate, zgomot, vibrație, determinarea parametrilor ce ţin de câmpurile electrice și magnetice etc.