Ziua mondială a justiţiei sociale a fost marcată la Chişinău prin semnarea de către partenerii sociali a celui de al patrulea Program de ţară privind munca decentă. Acesta este prevăzut a fi implementat în perioada 2016–2020 şi conţine trei priorităţi.
Care sunt priorităţile de bază?
Astfel, prioritatea întâia ţinteşte promovarea ocupării forţei de muncă şi a unui mediu economic favorabil, care presupune un cadru legal şi de reglementare mai bun pentru dezvoltarea durabilă a întreprinderilor. Or, mediul favorabil este esenţial pentru crearea şi dezvoltarea afacerilor.
Cea de-a doua prioritate vizează consolidarea instituţiilor de stat şi a partenerilor sociali pentru un dialog social eficient. În acest context urmează a fi creat un cadru legal şi instituţional mai bun pentru dialogul social naţional, teritorial şi de ramură. În procesul de reformare a sistemului de dialog social şi relaţii industriale, se va insista pe asistarea constituenţilor tripartiţi prin acces la informaţii despre dreptul comparativ şi practica europeană privind aplicarea standardelor internaţionale în materie de muncă şi a modului de acceptare a compromisului plauzibil, ajustat la contextul naţional. În fine, cea de-a treia prioritate ţine de protecţia socială şi crearea de condiţii de muncă mai bune. Ea va fi materializată prin politici privind veniturile salariale consolidate şi sensibile la gen. Aceasta pentru că politicile salariale şi de venituri sunt deosebit de importante în perioade de criză economică. Se va pleda pentru formarea unor capacităţi privind stabilirea salariilor, în general, şi a salariului minim, în special, prin aplicarea celor mai bune practici internaţionale.
Rodul unei colaborări fructuoase a partenerilor sociali
Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a declarat, înainte de a semna acest document, că Programul de ţară privind munca decentă pe anii 2016-2020 este rezultatul unei conlucrări eficiente dintre guvern, patronate și sindicate, sub egida Organizației Internaționale a Muncii (OIM), care vine cu un program de cooperare complex pentru constituenții tripartiți din Republica Moldova. Dumnealui a subliniat că
asistența oferită de către OIM a fost întotdeauna foarte importantă pentru contextul social-economic al țării. Beneficiile acestei cooperări pentru partenerii sociali sunt de necontestat. Or, succesul programelor se datorează și faptului că permanent s-a ținut cont de necesitățile și prioritățile acestora.
Restanţe ale Guvernului Republicii Moldova faţă de OIM
De asemenea, în alocuţiunea sa, liderul sindicatelor din Moldova a insistat și pe respectarea angajamentelor deja asumate de Republica Moldova prin ratificarea Convențiilor OIM.
Chiar dacă Gheorge Brega, viceprim-ministru, care a asistat la ceremonia semnării Programului de ţară privind munca decentă, a declarat că în ultimul deceniu au fost înregistrate progrese notabile în ceea ce priveşte parteneriatul cu OIM şi că această organizaţie internaţională este partenerul cheie al Guvernului nostru, cu regret, a constatat Oleg Budza, vedem lipsa unor acțiuni concrete din partea Executivului privind implementarea legislaţiei internaţionale a muncii.
Dumnealui s-a referit la sfidarea de către Guvernul de la Chişinău a recomandărilor Comitetului de Experţi al Biroului Internaţional al Muncii din martie 2015, în vederea aducerii cadrului legal naţional în concordanţă cu art. 12 şi 16 ale Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii nr. 81 privind inspecţia muncii. Preşedintele CNSM a ţinut să sublinieze că anume ignorarea acestei convenţii OIM ar fi una din cauzele principale care a condus la deflagraţia din cafeneaua „La soacra” din Piaţa centrală a capitalei, care s-a soldat cu pierderi de vieţi omeneşti.
Moratoriul
asupra controlului
de stat, ameninţare
pentru siguranţa
şi sănătatea angajaţilor
În același context, Oleg Budza a mai declarat că sindicatele sunt îngrijorate de intenția de aplicare a moratoriului asupra controlului de stat, ce vizează Inspectoratul de Stat al Muncii, care are menirea directă de asigurare a respectării dispoziţiilor documentelor internaţionale, actelor legislative şi normative naționale, precum şi a altor drepturi fundamentale garantate de Con-stituţie, Declaraţia Universală a Dreptu-rilor Omului, Carta Socială Europeană (revizuită), inclusiv Convențiile OIM nr. 81, 129, 155, la care Republica Moldova este parte.
Totuşi, spre final, preşedintele CNSM şi-a manifestat speranţa că cel de-al patrulea Program de țară privind munca decentă va contribui la promovarea drepturilor şi intereselor tuturor partenerilor sociali, inclusiv ale membrilor de sindicat.
