2,2 miliarde de oameni de pe glob sunt săraci sau aproape săraci

 

 

Republica Moldova se află pe locul 114 dintr-un număr de 187 de țări și teritorii ale lumii, conform clasamentului Indicelui Dezvoltării Umane. Iar dacă sărăcia nu va fi abordată sistematic prin politici și norme sociale, progresul nu va fi echitabil și nici durabil. Acesta este mesajul principal al Raportului Dezvol­tării Umane 2014, lansat de administratorul PNUD, Helen Clark, și prim-ministrul Japoniei, Shinzō Abe, în Tokio.

 

Întitulat „Susținerea progresului uman: Reducerea vulnera-bilităților și consolidarea rezis-tenței”, raportul oferă o nouă perspectivă a vulnerabilității și propune căi de consolidare a rezistenței. Studiul pledează, de asemenea, pentru serviciile soci­ale de bază, universale și politici mai puternice pentru protecția socială și angajarea deplină în câmpul muncii pentru a avansa și asigura progresul de dezvol-tare.

Conform indicatorilor de mă-surare a sărăciei în baza venitului, 1,2 miliarde de oameni trăiesc pe 1,25 de dolari SUA ori mai puțin, pe zi. Cu toate acestea, ultimele estimări ale Indicelui Sărăciei Multidimensionale a PNUD ara­tă că circa 1,5 miliarde de oameni din țările în curs de dezvoltare trăiesc în sărăcie, fiind lipsiți de servicii de sănătate, educație și standarde de trai. Și cu toate că nivelul sărăciei în general este în scădere, aproape 800 de milioa­ne de oameni sunt expuși riscu­lui de a deveni iarăși săraci.

 

Situația din Republica Moldova

 

În ultimii ani, Republica Mol­dova a înregistrat progrese în reducerea vulnerabilității și în îmbunătățirea vieții oamenilor. Numărul de oameni care trăiește sub pragul sărăciei s-a redus cu mai mult de jumătate în ultimii 7 ani, de la 30,2% (2006) la 12,7% (2013), iar ratele accesului la educație și ale mortalității infan­tile s-au îmbunătățit. Populația de la sate, femeile, persoanele de etnie romă, cele cu dizabilități, familiile cu mulți copii, persoa­nele în etate și copiii rămași fără părinți din cauza migrației sunt cele mai vulnerabile grupuri din Moldova. „Problema inegalității – dintre bărbați și femei, cei care au mai puțin acces la oportunități – trebuie abordată pentru a folo­si pe deplin potențialul de dez­voltare al Moldovei și al oame­nilor săi. Noi vom continua să sprijinim accelerarea dezvoltării pentru toți oamenii din Moldova prin oferirea de cunoștințe, ex­pertiză și abordări inovatoare”, a spus Narine Sahakyan, reprezen­tant permanent adjunct al PNUD Moldova, în cadrul lansării Ra­portului la Chișinău.

Consultările naționale pri­vind viitorul pe care Moldova și-l dorește au arătat că mulți oameni consideră prețurile mari la energie și produse alimen­tare, amenințările cauzate de schimbările climatice, migrația și îmbătrânirea populației drept cele mai mari provocări pentru viitor.

 

Date din raport

 

84% din oamenii săraci din Moldova locuiesc în zonele rurale (2013), iar decalajul urban–rural este în creștere în comparație cu anii precedenți. Ei sunt mai vul­nerabili și din cauza accesului scăzut la educație și la serviciile de sănătate. În plus, ratele de în­rolare în învățământul preșcolar și școlar, precum și indicatorii sănătății materne sau a copiilor sunt mult mai mici în localitățile rurale (Raportul național OMD 2013). În Moldova, femeile con­stituie 53% din populația eco­nomic inactivă, iar unele din ele se confruntă cu discriminare pe piața muncii. Mai mult de jumă­tate din femeile din Moldova au fost expuse diferitelor forme de violență domestică începând cu vârsta de 15 ani.

Un studiu recent privind uti­lizarea timpului în Moldova al Biroului Național de Statistică arată că femeile din Moldova fac cele mai multe munci neplătite și că ele dedică de două ori mai mult timp îngrijirii copiilor decât bărbații.

Rata șomajului în rândul tine­rilor, care reprezintă un sfert din populaţia Republicii Moldova, a constituit 9,9% și doar 5,6% în populația generală (2012). În ca­drul consultărilor naţionale pri­vind viitorul pe care Moldova şi-l doreşte, tinerii au declarat că își doresc o educaţie mai bună, un stil de viaţă sănătos şi oportuni­tăţi de angajare în câmpul mun­cii într-o societate mai tolerantă, unită și durabilă.

Circa 18% din gospodăriile conduse de oamenii în vârstă în Moldova sunt sub nivelul sărăci­ei. 34,1% din peroanele în vârstă se consideră cei mai excluși, în timp ce 66% din respondenții care au participat la consultările naţionale privind viitorul pe care Moldova şi-l doreşte consideră că persoanele în vârstă singure sunt cel mai vulnerabil grup social din Moldova.

 

Valoarea indicelui Dezvoltării Umane

 

Conform raportului, în 2013, valoarea Indicelui Dezvoltării Umane (IDU) al Republicii Mol­dova – care rezumă perspectivele unei vieţi lungi şi sănătoase, sta­rea educaţiei şi standardele unui trai decent – constituie 0.663, poziționând țara pe locul 114 în categoria statelor cu o dezvoltare umană medie, dintr-un număr de 187 de țări și teritorii ale lu­mii. Din regiunea Europei și Asiei Centrale, țările care sunt apropi­ate de Moldova ca nivel de dez­voltare umană sunt Turkmenis­tanul și Uzbekistanul, ocupând în clasamentul dezvoltării uma­ne pozițiile 105 și 116, respectiv. Între anii 1995 și 2013, IDU al Republicii Moldova a crescut de la 0.645 până la 0.663, ceea ce reprezintă o majorare cu 2,8 la sută sau o creștere medie anuală de aproximativ 0,12 la sută.

 

Moldova se află pe locul 114 dintr-un număr de 187 de țări, conform clasamentului IDU

 

Oferind o radiografiere a pro­greselor înregistrate de Republi­ca Moldova la fiecare dintre cei câțiva indicatori care compun In­dicele Dezvoltării Umane, Rapor­tul 2014 constată că între 1980 și 2013 speranța de viață la naștere a crescut cu 3,9 ani, media anilor de școlarizare a crescut cu 3,4, iar durata preconizată a școlarizării a scăzut cu 0,2 ani. Între 1990 și 2013, Produsul Național Brut pe cap de locuitor s-a micșorat cu aproximativ 11,7 la sută.

Norvegia, Australia, Elveția și Statele Unite ale Americii conti­nuă să se afle în topul Indicelui Dezvoltării Umane, în timp ce Sierra Leone, Ciad, Republica Centrală Africană, Republica De­mocratică Congo și Niger încheie acest clasament.

 

În Moldova, femeile reprezintă în parlament 19,8%

 

Raportul include alți patru indicatori – Indicele Dezvoltării Umane ajustat pentru Inegalita­te, Indicele Inegalităţii de Gen, Indicele Dezvoltării de Gen și Indicele Sărăciei Multidimensi­onale.

„Examinând inegalitatea în cele trei dimensiuni ale IDU – sănătatea, educația și venituri­le, precum și IDU al Moldovei pentru anul 2013 de 0.660 din perspectiva inegalității, valoarea acestuia constituie 0,582, în scă­dere cu 12,2 procente, datorită inegalității în distribuirea indica­torilor pe cele trei dimensiuni. În medie, această scădere din cauza inegalității constituie 25,6 pro­cente pentru țările cu o dezvol­tare umană medie și 13,3 pentru cele din Europa și Asia Centrală”, se arată în raport.

Indicele Inegalității Gender (GII), care măsoară disparităţile în sănătatea reproductivă, abi­litate și activitatea economică a femeilor, are o valoare de 0,302, poziționând Moldova pe locul 51 din cele 149 de țări incluse în in­dicele pentru 2013.

În Moldova, femeile repre­zintă în parlament 19,8%, 93,6% din femeile adulte au studii me­dii generale sau superioare, în comparație cu 96.6% dintre bărbați.

La fiecare 100.000 vii născuți, 41 de femei decedează din cauza problemelor legate de sarcină, iar rata de nașteri printre adoles­cente este de 29,3 nașteri la 1000 de vii născuți.