22 octombrie 2020
Chisinau
Fără categorie

Fără boli profesionale, din lipsa unui sistem de evidenţă a acestora

Loading
Fără categorie Fără boli profesionale, din lipsa unui sistem de evidenţă a acestora
Fără boli profesionale, din lipsa unui sistem de evidenţă a acestora
boli-profesionale

Foto: cronicavj.ro

În timp ce ţările cu servicii medicale foarte dezvoltate raportează, anual, 3000-5000 de cazuri de îmbolnăvire profesională, în Republica Moldova sunt luate la evidenţă 13-15 persoane cu astfel de probleme. Statistic, numărul acestora este în descreştere pe an ce trece. Reprezentanţii Centrului Naţional pentru Sănătate Publică spun că moti­vul e în faptul că nu este organizată calitativ evidenţa îmbolnăvirilor şi acestea nu sunt scoase la iveală. Totodată, reprezentanţii sindicatelor susţin că este vorba despre o practică vicioasă şi că nici prin intermediul instanţelor de judecată nu se poate obţine recunoaşterea patologiilor profesionale.

 

Şeful Secţiei sănătate ocu­paţională a Centrului Naţional pentru Sănătate Publică, Vea­ceslav Vasiliev, a comunicat pentru „Vocea poporului” că toate cazurile de îmbolnăvire profesională înregistrate în ţara noastră în ultimii ani au fost depistate în urma unor adre­sări, în acest sens, din partea salariaţilor. Niciun caz de acest fel nu a fost descoperit, însă, în timpul controalelor medicale.

Pacienţii în cauză s-au adre­sat direct specialiştilor din secţia patologii profesionale a Spitalului Clinic Republican. Atunci câd acolo se confirmă suspiciunea respectivă, un ser­viciu specializat de la Centrul Naţional pentru Sănătate Pu­blică cercetează cazul, posibi­litatea ca îmbolnăvirea să se fi produs sub influenţa factorilor de risc de la locul de muncă şi dă verdictul. Veaceslav Vasili­ev a concretizat că cercetarea acestor cazuri are loc gratuit şi a dat asigurări că deciziile luate în urma lor sunt obiective.

În contextul angajamentelor asumate de autorităţi faţă de forurile europene şi Organiza­ţia Internațională a Muncii, a fost elaborat un proiect de ho­tărâre pentru aprobarea con­ceptului serviciilor de sănătate ocupaţională. Documentul se află în stadiu de coordonare cu ministerele şi departamente­le interesate, iar ulterior va fi remis Guvernului. „Chiar dacă această hotărâre va fi aprobată în timpul apropiat, aceste servi­cii vor deveni funcţionale abia peste trei-patru ani”, a menţi­onat şeful Secţiei sănătate ocu­paţională a Centrului Naţional pentru Sănătate Publică.

 

g_sanatate

Cazurile de îmbolnăvire profesională sunt documentate toate la solicitarea salariaţilor

 

Documentul prevede crea­rea serviciilor care se vor ocu­pa de asigurarea supravegherii sănătăţii salariaţilor la locul de muncă. Acestea includ efectua­rea controalelor medicale la în­treprinderi, elaborarea pe baza rezultatelor cercetărilor de laborator a unor recomandări pentru îmbunătăţirea condiţi­ilor de lucru, stabilirea stărilor premorbide ale patologiei pro­fesionale etc.

Aceste funcţii vor fi îndepli­nite de medicii igienişti din sec­ţiile sănătate ocupaţională ale centrelor de sănătate publică, specialiştii în patologii profesi­onale din comisiile pentru efec­tuarea controalelor medicale ale angajaţilor aflaţi în condiţii de risc profesional, precum şi ergonomiştilor. De asemenea, atunci când vor fi stabilite pa­tologii profesionale, salariaţilor afectaţi le va fi oferit tratament spitalicesc şi servicii adiţionale de reabilitare şi recuperare, in­clusiv sanatorială.

După aprobarea de către Gu­vern a acestui document, etapa următoare va fi elaborarea unor planuri de acţiuni. Totodată, pentru anul viitor se preconi­zează ratificarea Convenţiei 161 a Organizaţiei Internaționale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională. Odată cu instituirea cadrului legisla­tiv şi normativ în domeniu, va demara un proces de restructu­rare a întregului sistem ce ţine de efectuarea controalelor me­dicale. Această activitate va de­veni una sistemică, ceea ce va duce la creşterea numărului de cazuri de îmbolnăvire profesio­nală depistate şi la cunoaşterea tabloului real ce ţine de proble­ma în cauză.

 

boli-profesionale-2

Foto: cotidianul.ro

 

În orice ţară europeană dez­voltată, precum Finlanda, Po­lonia ori Suedia sunt raportate anual 3000-5000 de cazuri noi de îmbolnăvire profesională. În Finlanda, numărul acesto­ra ajunge şi la 7000, pentru că serviciile medicale sunt foarte dezvoltate şi permit o depistare bună chiar şi a stărilor antepa­tologice din contul calităţii con­troalelor medicale, a specificat Veaceslav Vasiliev.

Conform datelor de care dispun centrele teritoriale de sănătate publică, din numărul total al locurilor de muncă su­puse controlului timp de un an, 14 la sută nu corespund norma­tivelor în vigoare în ce priveşte factorii chimici, iar până la 10 la sută – cei fizici. În Republica Moldova sunt un milion 173 de mii de angajaţi.

 

Documente şi evidenţe ce nu sunt recunoscute

 

Preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Oleg Budza, a po­vestit în cadrul liniei fierbinţi, inaugurate recent de ziarul „Vocea poporului”, că primeşte frecvent în audienţă salariaţi care au boli profesionale, cu manifestări evidente şi chiar documente, ce nu sunt recu­noscute de vreo instanţă.

„Este o practică vicioasă şi eu nu am ce le spune. O doam­nă cu numele Cravţov mi-a spus că a trebuit să se adreseze specialiştilor din Ucraina pen­tru a putea demonstra că are o maladie profesională, pentru că în ţara noastră nimeni nu recunoate acest lucru. Şi acesta nu este singurul caz. Adevărul e că nici prin intermediul in­stanţelor de judecată nu poţi să demonstrezi că e vorba de o patologie profesională”, a men­ţionat preşedintele CNSM.

 

g_sanatate

Salariaţilor cu manifestări patologice le va fi oferit tratament şi servicii de recuperare

 

Un expert finlandez, care s-a familiarizat cu practicile ce ţin de depistarea bolilor profesio­nale existente în ţara noastră, a constatat că trebuie să existe specialişti în domeniu care să se ocupe cu evaluarea riscurilor de boli profesionale la între­prinderi.

„Nu putem afirma că sala­riaţii din Republica Moldova sunt mai sănătoşi decât cei din ţările care înregistrează an de an mii de noi cazuri de îmbolnăvire profesională. Nici nu putem spune că locurile de muncă de la întreprinderile din ţara noastră sunt lipsite de condiţii nocive sau riscuri de boli profesionale”, a constatat Oleg Budza.

Analizele efectuate au ară­tat că după adoptarea cadrului legislativ şi normativ în dome­niu, după elaborarea nomen­clatorului bolilor profesionale, statisticile vor cunoaşte un salt esenţial. Vor fi recunoscute greşelile, maladiile profesio­nale care acum sunt ascunse, iar oamenii nu vor mai fi lăsaţi în voia sorţii. Pentru sindicate este foarte important ca speci­aliştii care vor efectua controlul medical al salariaţilor să fie in­dependenţi, să nu fie remune­raţi din contul patronilor, ci din bugetul de stat, iar structura aceasta să fie una separată şi cu finanţare de la stat, a precizat Oleg Budza.

„Să înţeleagă cititorii că sin­dicatele sunt pentru o schim­bare radicală a atitudinii faţă de condiţiile nocive de la locul de muncă. Dacă acesta scurtea­ză viaţa, trebuie reorganizat, reprofilat, schimbat. Nu este o glumă atunci când oamenii îşi pierd sănătatea şi devin invalizi la 40 de ani. Sunt mulţi salari­aţi care au boli profesionale şi aceasta e o povară grea pentru ei şi pentru familiile lor”, a con­chis preşedintele CNSM.

  
La același subiect
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com