Un număr mare de lucrători, afectați de reorganizarea întreprinderilor de stat

immigrant.today

Preconizata reorganizare sau li­chidare a întreprinderilor de stat şi municipale va afecta un număr mare de lucrători. Chiar şi în cazul respec­tării pe deplin a drepturilor şi inte­reselor de muncă ale salariaţilor, în cele din urmă, unii dintre aceştia vor rămâne fără un loc de lucru. În con­secinţă, rolul sindicatelor este de a monitoriza modul în care vor fi res­pectate procedurile legale.

Un proiect de lege aprobat, zilele trecute, de Guvern prevede reorga­nizarea în decursul a doi ani a în­treprinderilor de stat şi a celor mu­nicipale în societăți pe acțiuni. Mai mult, documentul include și preve­deri legate de dizolvarea benevolă a unor întreprinderi de acest fel, în condițiile în care, în prezent, aproxi­mativ 320 dintre ele nu activează.

Potrivit reprezentanţilor Guvernu­lui, în 2016, autorităţile publice loca­le administrau 550 de întreprinderi municipale, iar autorităţile publice centrale – 250 de unităţi economi­ce de stat. Autorii acestui proiect de lege susţin că scopul lui este de a eficientiza administrarea între­prinderilor de stat şi a celor muni­cipale. Documentul reglementează particularităţile legate de fondarea, funcţionarea şi încetarea activităţii întreprinderilor de stat şi municipa­le, modul de administrare a bunuri­lor transmise acestora, procedura de reorganizare sau dizolvare etc.

Printre noutățile proiectului se numără fixarea unui plafon de mi­nimum 5000 de lei pentru capitalul social al întreprinderilor.

De asemenea, se propune stabilirea unui regim juridic special, cu înregistrare distinctă în evidența contabilă, pentru bu­nurile publice şi cele cu destinaţie socială, astfel încât acestea să nu poată fi înstrăi­nate.

În ceea ce privește conducerea între­prinderilor de stat şi municipale, vor fi ex­tinse atribuţiile consiliului de administra­ţie. Astfel, organul respectiv va determina indicatorii de performanţă ai întreprinderii şi criteriile de evaluare, va aproba planul de afaceri şi va monitoriza executarea acestuia.

Totodată, vor fi suplinite atribuţiile fon­datorilor şi ale administratorilor întreprin­derilor de stat şi municipale. În particular, fondatorul urmează să autorizeze achiziţi­onarea bunurilor a căror valoare o depă­şeşte cu 25 la sută pe cea a activelor nete sau este mai mare de 400 de mii de lei.

În acest caz, vor exista două situaţii dis­tincte – una legată de 

lichidarea unităţilor şi alta – de reorganizarea acestora, a pre­cizat Ion Preguza, şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindi­catelor din Moldova.

Articolul 86 din Codul muncii prevede dreptul angajatorului de a desface con­tractele individuale de muncă cu anga­jaţii în caz de lichidare a unităţilor. În cel al reorganizării, indiferent prin ce formă, putem vorbi doar despre concedierea sa­lariaţilor ale căror funcţii sunt lichidate.

Astfel, în procesul de reorganizare, la prima etapă urmează să fie stabilită lista persoanelor ale căror funcţii vor fi lichi­date. Salariaţii respectivi vor fi preavizaţi, în formă scrisă, cu două luni înainte să fie concediaţi. Legea prevede şi obligaţia an­gajatorului de a le propune un alt loc de muncă la aceeaşi unitate, în caz că exis­tă astfel de posibilităţi. Totodată, legisla­ţia în vigoare stabileşte un şir de garanţii pentru salariaţii care vor fi concediaţi în urma reorganizării pe motivul lichidării postului lor. Conform art. 88 din Codul muncii, aceste garanţii ţin de acordarea, săptămânal, a unei zile libere, cu menţine­rea salariului, pentru căutarea unui alt loc de muncă, prezentarea informaţiei despre preconizata disponibilizare la Agenţia Na­ţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă etc.

Aceste persoane vor avea parte de in­demnizaţie de disponibilizare în mărimea unui salariu mediu săptămânal pentru fie­care an lucrat etc.

Este necesar, de asemenea, acordul comitetului sindical de la unitate pentru concedierea salariaţilor membri ai acestor structuri. În caz de disponibilizare în masă a lucrătorilor, legea obligă angajatorul să informeze în scris, cu cel puţin trei luni înainte, organele sindicale de la unitate şi cele de ramură şi să iniţieze negocieri colective în vederea asigurării respectării drepturilor şi a intereselor salariaţilor.

„Nu am întreg temeiul necesar pentru a afirma că angajatorii de la întreprinderi­le de stat respectă pe deplin drepturile şi garanţiile legale ale salariaţilor în proce­sul de lichidare sau reorganizare a acestor entităţi juridice. Cu părere de rău, prin in­termediul „liniei verzi”, al audienţelor, dar şi al plângerilor înregistrate la CNSM, ne parvin numeroase semnale că la instituţiile de stat sunt comise nu mai puţine abateri legate de drepturile şi interesele legale ale salariaţilor decât în sectorul privat. Din această cauză, considerăm necesar ca in­spectorii de stat ai muncii să dispună de competenţe depline, în corespundere cu prevederile Convenţiei nr. 81 a OIM, rati­ficată de ţara noastră încă în 1995”, a con­cluzionat Ion Preguza.