Salariul minim pe economie este principalul factor care indică nivelul de dezvoltare al unei țări. Creșterea acestuia reprezintă o povară pentru stat, din acest motiv și rezistența pe care o întâmpină sindicaliștii atunci când solicită guvernării majorarea salariului minim pe economie, în funcție de care se calculează în sectorul bugetar salariile, dar și ajutorul de șomaj sau alte prestații sociale.
Recent, la Kiev, Ucraina, s-a desfășurat conferința internațională cu genericul „Politica în sfera salariului minim în Ucraina, o șansă pentru ieșirea din criza socială”. Subiectul ține de o problematică foarte importantă de garanție minimă de salarizare în diverse țări. Participanții la eveniment, reprezentanți din Georgia, Republica Moldova, Armenia, Ucraina și-au împărtășit experiența, dar au luat cunoștință și de practica altor țări.
De asemenea, au fost aduse la cunoștință experiența Germaniei, a Marii Britanii, s-a prezentat situația la acest capitol în toate țările Uniunii Europene, precum și standardele OIM cu privire la salarizare, bazându-se pe Convenția 131, dar și alte documente ale OIM. Conferința și-a propus în ce mod diferite modele ale salariului minim au contribuit la stabilizarea consumului intern în perioade de criză, pentru a reduce sectorul salariilor mici și sărăcia.
Organizatorii conferinței, Fundația Fundația Friedrich Ebert Stiftung, OIM și un centru de cercetări sociale și de muncă din Ucraina, au pornit de la faptul că anul trecut Rada Supremă a Ucrainei a luat decizia de a dubla salariul minim pe țară de la 1600 de hrivne la 3200. Această decizie politică este urmată de o dezbatere intensă privind rolul și impactul salariului minim în economie.
„Evident că punerea în aplicare a acestei legi, parcă nobilă, a trezit indignarea sindicatelor din Ucraina, deoarece implementarea acestui normativ în sectorul bugetar trebuie să fie realizată din mijloacele prevăzute pentru salarizare fără a fi alocate practic surse financiare suplimentare. Adică urmează să fie optimizat personalul, iar banii rămași să fie utilizați pentru majorări de salarii. O situație complicată se atestă și în sectorul real al economiei, deoarece mulți experți vorbesc despre posibile scăderi de angajări în segmentul cu salarii mici, precum și posibilitatea de transfer a unor locuri de muncă în economia subterană ”, a explicat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, care a participat la conferința de la Kiev.
Sergiu Sainciuc a prezentat țara noastră la conferința de la Kiev. „Din păcate, în comparație cu alte țări din Europa, noi suntem la coadă și cu salariul minim, care nu a fost reexaminat din anul 2014, și cu salariul mediu pe economie. Salariul mediu în Republica Moldova e cu 25% mai mic decât salariul minim din România. Iar comparativ cu țările CSI, la noi este unul dintre cele mai mici niveluri de salarizare, în urma noastră fiind doar Tadjikistanul. Situația în Republica Moldova e complicată și din motiv că la noi există trei niveluri minime de salarizare. Mă refer la salariul minim de 1000 de lei, care este și salariul tarifar pentru prima categorie de salarizare a rețelei tarifare unice în sectorul bugetar. Apoi mai avem retribuție de 1900 de lei – salariul minim pentru munca necalificată la personalul auxiliar din medicina asigurată. Al treilea nivel, salariul minim de 2100 de lei, reprezintă cuantumul minim garantat în sectorul real al economiei”, a menționat vicepreședintele CNSM.
Mai bine stau lucrurile în sectorul real al economiei, unde anual se face reevaluarea cuantumului minim garantat al salariului în baza a doi indicatori: rata inflației și a productivității muncii la nivel național. Datele arată că, de la 1 mai, acest cuantum se va cifra deja la 2380 de lei, fiind de două ori mai mare decât cuantumul minim al salariului în sectorul bugetar.
„Acest lucru constituie o discriminare față de salariați. Evident că sindicatele de mai multe ori au abordat problema în cauză, pentru a stabili în Republica Moldova un nivel unic al salariului minim la nivelul minimului de existență. Asta e prevăzut și în programul de activitate al Guvernului. Cu părere de rău, acest deziderat nu este transpus în viață, deocamdată”, a relevat Sergiu Sainciuc.
Exemplele practice din întreaga lume despre care s-a vorbit la conferință, fără îndoială, vor contribui la o înțelegere mai bună a impactului salariului minim asupra dezvoltării economice a țării, asupra nivelului de trai, iar sindicatele sunt forța care au promovat întotdeauna și continuă să promoveze condiții de muncă normale, salarii decente, care constituie cartea de vizită a oricărui stat civilizat.
