Căldura costă mai mult decât poate să achite o familie vulnerabilă

Foto: basarabia.md

Adună bănuţ cu bănuţ din pensia sau salariul mizer pe care îl au, ca să poată achi­ta factura la căldură ori să-şi procure lemne şi cărbune pentru a se încălzi în perioada rece a anului. Este povestea a mii de cetăţeni din Republica Moldova, care se vaicără tot mai mult când vine iarna, iar factura la căldură le arde bu­zunarele.

Potrivit directorului tehnic al SA „Termoelectrica”, Iurie Razlo­van, în acest sezon de încălzire, comparativ cu cel anterior, în mu­nicipiul Chişinău, consumul este mai mare cu 6%. Motivul creșterii consumului ar fi temperaturile scăzute din acest sezon.

În ianuarie, facturile la termo­ficare în capitală, pentru marea majoritate a apartamentelor, va­riază între 500 și 1500 de lei. Di­rectorul întreprinderii municipale „Infocom”, Ion Mărgineanu, a de­clarat că pentru luna decembrie costul mediu pentru încălzirea unui metru pătrat de spațiu a fost de 26,08 lei.

Datele autorităților publice centrale de specialitate arată că o mare parte din clădirile exis­tente în țară au o vechime între 20-60 de ani, ale căror caracteris­tici termice sunt scăzute. Acesto­ra le revin circa 45% din totalul consumului final de energie, faţă de 40% înregistrate în UE. În me­die, 75% de energie în clădiri se consumă pentru încălzire. Po­trivit specialiştilor în domeniu, consumul excesiv de combusti­bil se datorează, în mare parte, sistemelor de încălzire uzate, cu un randament redus al cazanelor, care au fost moştenite încă din perioada sovietică.

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Con­strucţiilor, 78,1% din populaţia țării întâmpină greutăţi la achi­tarea agentului termic. De ase­menea, 50,9% dintre proprietarii apartamentelor şi 44,3% dintre proprietarii caselor individuale apreciază condiţiile locuinţei ca fiind foarte rele.

Potrivit datelor oferite de „In­focom”, în sezonul de încălzire 2015-2016, peste 

36 de mii de familii din capitală au benefici­at de compensații la căldură, cu 2000 de familii mai mult decât în sezonul precedent. Valoarea totală a compensațiilor a depășit 75 de milioane de lei.

Compensaţii pentru zeci de mii de familii

De compensații beneficiază familiile al căror venit mediu pe parcursul ultimelor 12 luni nu a depășit suma de 2500 de lei lunar pentru fiecare membru. Valoarea compensațiilor pentru locuințele branșate la sistemele de încălzire centralizată este, la fel ca și anul trecut, de 40% din factura lunară.

,,Asta ne și salvează, că altfel nu ştim ce am face. Împreună cu soţul, avem în casă din pensie pu­ţin peste 1500 de lei. Ce faci cu aceşti bani? Numai pentru medi­camente cât trebuie să dai! Din vară, adunăm bănuţ cu bănuţ ca să putem cumpăra nişte lemne de foc să ne încălzim iarna. Cum­părăm lemne, deoarece cărbunii sunt mai scumpi şi nu ne permi­tem. Ne descurcăm cum putem, ce să facem”, ne spune Maria Vieru din satul Cobâlea, raionul Şoldăneşti.

Consumatorii

de energie, reprezentați slab

la luarea deciziilor de către ANRE

În acelaşi context, experţii IDIS „Viitorul” susţin că, pe parcursul întregii perioade de activitate, ANRE doar s-a limitat la respecta­rea obligațiilor impuse prin lege, fără a manifesta inițiativă pentru a se angaja în dialog cu consu­matorii.

Potrivit acestora, un motiv pentru care dialogul dintre ANRE cu furnizorii, pe de o parte, și cu consumatorii, pe de altă parte, este unul foarte tensionat îl re­prezintă sensibilitatea hotărârilor de ajustare a tarifelor. Variația cu un ban a tarifului la energia electrică ar genera profituri sau pierderi pentru operatorii de pe această piața de aproximativ 36 mln. de lei în decursul unui an de zile. În acest sens, sunt propuse recomandări care ar consolida în­crederea în ANRE și ar face mai auzită vocea consumatorilor fi­nali.

În prezent, consumatorilor, în special celor casnici, li se atribu­ie rolul de observator în proce­sul decizional al ANRE. O soluție ar fi delegarea funcției pentru protecția consumatorilor de energie Agenției pentru Protecția Consumatorilor.