Foto: undp.org
În ultimii ani, economia socială a devenit unul dintre subiectele cele mai frecvent abordate atât la nivel naţional, cât şi internaţional.
Întreprinderile sociale s-au dezvoltat vertiginos în majoritatea ţărilor membre ale Uniunii Europene. Conform datelor din 2010, în ţările din UE, economia socială angaja 14 milioane de persoane sau 6,5% din populaţia ocupată a Uniunii Europene.
Potrivit unui studiu efectuat de Fundaţia Est–Europeană, economia socială şi antreprenoriatul social au cunoscut o dezvoltare fără precedent la nivel internaţional şi în mai multe state ale UE, însă este un concept relativ nou pentru Republica Moldova şi a fost valorificat insuficient.
În țara noastră, dezvoltarea întreprinderilor sociale a devenit o prioritate naţională odată cu adoptarea de către Parlament a Strategiei pentru Dezvoltarea
Societăţii Civile pentru anii 2012-2015 şi a Planului de Acţiuni. Deşi există câteva experienţe de succes, acestea au fost în mare parte iniţiate şi dezvoltate exclusiv prin contribuţia donatorilor externi. În majoritatea cazurilor, societăţile comerciale vizate au fost create de asociaţii obşteşti. La noi, aceste entităţi sunt supuse impozitării conform regulilor generale, indiferent de scopul pe care îl urmăresc.
Guvernul a aprobat recent modificări şi completări la legislaţia în vigoare, astfel că pentru prima dată au fost introduse noţiunile de
antreprenoriat social şi întreprindere socială.
Întreprinderile sociale, ceva nou pentru țara noastră
Sergiu Iurcu, şef-adjunct al Departamentului protecţie social-economică din cadrul CNSM, a fost membru al grupului de lucru guvernamental pentru elaborarea proiectului de modificare şi completare a actelor legislative/normative privind antreprenoriatul social.
„La elaborarea proiectului, s-a ţinut cont de propunerile sindicatelor. CNSM a propus ca prevederile privind antreprenoriatul social să fie integrate în Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, ceea ce s-a și realizat. Totodată, sindicatele au propus ca în legislaţia respectivă să fie enumerate activităţile pe care pot să le desfăşoare întreprinderile sociale: servicii pentru persoane defavorizate, activităţi care contribuie la dezvoltarea social-economică a regiunilor, gestionarea deşeurilor, activităţi de protejare a patrimoniului naţional, turism, diverse activităţi extraşcolare etc. CNSM susţine acest proiect, astfel încât unii agenţi economici vor desfășura nişte activităţi în domeniile în care statul nu îşi permite să aloce bani: de exemplu, prestarea unor servicii oamenilor defavorizaţi, implementarea unor proiecte ecologice”, a accentuat Sergiu Iurcu.
În proiectul respectiv sunt propuse amendamente la un set de legi, care au ca scop reglementarea conceptului şi a definiţiei de antreprenoriat social şi a celei de întreprindere socială şi de întreprindere socială de inserţie, a listei de activităţi din acest domeniu.
Totodată, documentul va reglementa cercul de subiecţi care pot obţine statut de întreprindere socială sau de întreprindere socială de inserţie, condiţiile legale pentru atribuirea statutului de întreprindere de acest fel, finanţarea indirectă a activităţilor de antreprenoriat social, prin instituirea unor facilităţi fiscale. Potrivit proiectului, în ţară urmează a fi instituită Comisia Naţională pentru Antreprenoriat Social. Proiectul de lege urmează a fi adoptat de Parlament.
