
Foto: lepetitjuriste.fr
Lucrătorii angajaţi în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată ar putea beneficia, de la începutul anului viitor, de aceleaşi condiţii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă de care se bucură şi ceilalţi salariaţi. Un proiect de hotărâre de Guvern a fost elaborat în acest scop în corespundere cu o directivă europeană, menită să promoveze îmbunătăţirea securităţii şi sănătăţii în muncă în cazul lucrătorilor care au un raport de muncă pe durată determinată sau temporară.
Potrivit proiectului, angajatorii au obligaţia să asigure salariaţilor încadraţi în baza unui contract individual de mun-că pe o durată determinată aceleaşi condiţii de securitate şi sănătate la locul de lucru de care beneficiază şi ceilalţi salariaţi.
De asemenea, angajatorii vor trebui să informeze salariaţii cu care au un raport de muncă pe o durată determinată sau temporară referitor la calificările profesionale, aptitudinile personale sau supravegherea medicală specială pe care o presupune activitatea respectivă. Aceiaşi lucrători vor fi familiarizaţi şi cu riscurile majore specifice locului de muncă.
Totodată, potrivit prevederilor proiectului, fiecare lucrător va trebui să beneficieze de o instruire suficientă, adecvată, atât teoretică, cât şi practică, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Aceasta ar urma să fie înfăptuită, în special, sub formă de informaţii, instrucţiuni sau lecţii, în conformitate cu articolul 17 din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
Autorii documentului consideră că noile prevederi le vor fi de folos
angajatorilor în activitatea de ameliorare a securităţii şi sănătăţii salariaţilor aflaţi în relaţii de muncă pe termen determinat.
Implementarea acestei hotărâri nu presupune alocaţii din bugetul statului şi nici cheltuieli majore din partea angajatorilor.
În avizul prezentat pe marginea acestui document, reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au comunicat că susţin proiectul hotărârii în cauză cu unele modificări. Una dintre acestea se referă la excluderea cuvântului „majore” din punctul ce se referă la informarea salariaţilor cu privire la riscurile majore specifice locului de muncă.
Subiectivism în evaluarea riscurilor
Dat fiind faptul că în practica naţională normele legale sunt interpretate de multe ori în defavoarea salariaţilor, sindicatele recomandă excluderea marjei de apreciere a riscului drept „major”, a precizat Elena Carchilan, şefa Inspectoratului Sindical de Muncă.
Astfel, atât timp cât legislaţia nu stipulează sau nu enumeră riscurile majore, există posibilitatea ca angajatorii să aprecieze în mod diferenţiat cazuri similare sau să ignore anumite riscuri pe motiv că acestea nu ar fi „majore”.
Salariaţii trebuie să fie protejaţi de toate riscurile, nu doar de cele majore, care ar putea să pericliteze securitatea şi sănătatea, a accentuat Elena Carchilan.
Proiectul a fost elaborat de specialiştii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017. Reprezentanţii instituţiei au precizat că acest lucru se va întâmpla doar dacă vor reuşi să realizeze în termen toate procedurile necesare în acest scop.