Există soluții pentru colapsul demografic în țara noastră?

 

Populația în Republica Moldova este în continuă scădere. În următo­rii ani, se așteaptă o scădere și mai mare, fapt care va diminua pute­rea economică a localităților și care ar putea duce la dispariția unor localități. Acestea sunt unele dintre concluziile Indicelui Integral Teritorial de Securitate Demografică (IITSD), elaborat de către In­stitutul Național de Cercetări Economice și Centrul de Cercetări De­mografice în parteneriat cu UNFPA (Fondul ONU pentru Populație) și Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

 

Unele localități riscă să dispară

 

Indicele teritorial demografic al munici­piului Chişinău este cel mai înalt din ţară. Acest lucru se datorează migraţiei interne din alte raioane ale ţării. Totodată, rata fer­tilităţii este printre cele mai scăzute din ţară, menţionează specialiştii Centrului de Cerce­tări Demografice.

„Cei care se ocupă de afaceri, de busi-ness, au intenţia de a dezvolta o afacere într-o regiune sau într-un raion, provocările sunt foarte mari şi, dacă nu vor fi luate unele măsuri urgente de redresare a situaţiei, exis­tă toate şansele ca unele localităţi să dispară odată cu pierderea potenţialului economic”, a menționat directorul Institutului Național de Cercetări Economice, Alexandru Stratan.

Indicele teritorial demografic este con­struit în bază a patru criterii: dezvoltarea demografică, sănătatea populației, siguran-ța socială și condițiile pe piața forței de muncă.

IITSD în profil teritorial oscilează în li­mitele a 70,2–44,6 puncte, diferența din­tre valoarea maximă și minimă constituind 36,5%. Nici una dintre unitățile adminis­trativ-teritoriale ale țării nu se apropie de valoarea maximă a punctajului posibil (100 puncte), acest fapt accentuând gradul scăzut al securității demografice, determinat de va­lorile joase ale indicilor compoziți: indicele demografic, al sănătății, indicele social și cel economic, ceea ce, la rândul său, prezintă o reflectare a crizei socioeconomice de lungă durată în care se află Republica Moldova și a tendințelor demografice negative.

 

Chișinăul, cel mai populat oraș

 

Cel mai înalt punctaj acumulează două municipii. Este vorba de Chișinău și Bălți, însă cu o diferență semnificativă. Munici­piul Chișinău a obținut 70,2 puncte, iar mu­nicipiul Bălți – 60,6 puncte.

Un punctaj relativ ridicat au acumulat 

trei raioane din zona centru, apropiate de municipiul Chișinău: Dubăsari – 58,7, Ialo­veni – 56,6 și Anenii Noi – 55.

„Pentru celelalte raioane, acesta este în scădere, cel mai mic punctaj acumulând trei raioane din nord: Briceni, Dondușeni și Oc­niţa. Acest punctaj scăzut a fost determinat de gradul înalt de îmbătrânire demografică, rata fertilităţii scăzută şi de refluxul migraţi­onal”, ne-a spus șefa Centrului de Cercetări Demografice, Olga Gagauz.

Anastasia Oceretnîi, viceministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a menționat că relaţia dintre situaţia socioe­conomică şi evoluţia populaţiei are un ca­racter reciproc. Situaţia socioeconomică are un efect direct asupra dinamicii proceselor demografice. Totodată, forţa de muncă, po­pulaţia reprezintă un factor-cheie al proce­sului de producţie şi, prin urmare, determi­nă dezvoltarea economică. Dacă în perioada anterioară situaţia socioeconomică precară a dus la deteriorarea indicatorilor demografici principali, în perspectiva medie şi de lungă durată, impactul factorului demografic asu­pra economiei va fi mai accentuat decât re­laţia inversă. Doar obţinerea unor schimbări pozitive importante în dezvoltarea socio­economică constituie o premisă pentru îmbunătăţirea indicatorilor demografici şi Republica Moldova, a punctat Anastasia Oceretnîi.

 

Măsurile care se impugn

 

Printre măsurile care se impun a fi lua­te în cel mai scurt timp, experții recoman­dă autorităților să creeze condiții favorabile pentru naşterea şi educarea copiilor prin facilitarea accesibilităţii locuinţelor (prin sistemul de credite preferenţiale, reducerea costului locuinţei la naşterea celui de-al doi­lea, al treilea şi următorilor copii, obţinerea locuinţelor de tip social), îmbinate cu posi­bilităţile de realizare profesională şi acţiuni de echilibrare pe plan familial şi profesional. Impactul acestor măsuri poate stimula cre­area de noi familii în condiţii mai bune, im­plicit, contribuind la diminuarea emigraţiei şi la creşterea demografică”, menționează experții. De asemenea, aceștia propun redu­cerea mortalităţii prin ameliorarea sănătă­ţii copiilor şi adolescenţilor prin măsuri de profilaxie a traumatismului şi intoxicaţiilor, prevenirea comportamentului deviant (fu­matul, abuzul de alcool, consumul de dro­guri). Totodată, aici se impune propagarea modului de viaţă sănătos, menţinerea stării de sănătate fizică şi psihică pe parcursul întregii vieţi, dezvoltarea culturii fizice şi a sportului, organizarea odihnei active. De asemenea, ameliorarea sănătăţii populaţiei în vârsta aptă de muncă prin profilaxia tra­umatismului şi a intoxicaţiilor, în special, la locul de muncă.

În aceste măsuri se înscrie și reducerea migraţiei populaţiei, în special, a migraţiei de muncă, a celei circulare, preîntâmpina­rea transformării acestora în migraţia defi­nitivă prin dezvoltarea pieţei muncii, creş­terea salariilor şi ameliorarea standardelor de viaţă.

„Nu putem sa-i îngrădim dreptul omului de a emigra, pentru că este un drept al cetă­ţenilor să emigreze la munci, dar, în acelaşi timp, este necesar să creăm locuri atractive de muncă şi o infrastructură normală, pen­tru ca persoanele să se reîntoarcă acasă”, a menționat viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnîi.

 

Suntem tot mai bolnavi

 

Dacă e să ne referim la indicele sănătății, potrivit aceluiași document, pe profil terito­rial, acesta oscilează în limitele 72,6–45,4 puncte,  fiind cea mai scăzută în comparație cu alți indici compoziți. Cel mai înalt punc­taj a acumulat raionul Nisporeni – 72,6 puncte, având speranța de viață la naștere ce se apropie de media pe țară, de 69,88, mortalitatea infantilă scăzută și indici re­lativ favorabili cu privire la morbiditatea și dizabilitatea populației, pe când asigurarea cu medici de familie este mai scăzută decât media pe țară.

Municipiul Chișinău și trei raioane – Or­hei, Cimișlia și Cahul – au acumulat puncta­jul ce se încadrează în limite – 65,1.

Cel mai mic punctaj la acest indice ( 45,4–49,8) au acumulat patru raioane. Este vorba despre raioanele Sîngerei, Florești, Cante­mir și Șoldănești. Este de menționat că in­dicele sănătății este cel mai mult influențat de înregistrarea statistică a morbidității și mortalității.

Dacă e să ne referim la indicele social, prima poziție este ocupată de municipiul Chișinău (88,4) puncte, cu un punctaj de circa două ori mai mare decât valoarea mi­nimă pe țară. Capitala se deosebește prin cei mai înalți indicatori: salariul mediu și pen­sia medie. Locul doi este ocupat de munici­piul Bălți și raionul Dubăsari. Trei raioane din zona de nord (Drochia, Dondușeni și Florești) au acumulat punctajul ce se înca­drează în limitele 65,2–69,3.

Cele mai mici punctaje au fost înregistra­te în raioanele Leova, Hîncești, Nisporeni, Cantemir, Telenești și Șoldănești – 49,5-55. Poziția inferioară a acestora este determina­tă de indicatorii pensia medie în raport cu media pe țară și ponderea înaltă a pensio­narilor care beneficiază de pensii cu cuan­tumul minim.