5 martie 2024
Chisinau
Social

Noi norme legate de manipularea manuală a încărcăturilor

Loading
Social Noi norme legate de manipularea manuală a încărcăturilor
Noi norme legate de manipularea manuală a încărcăturilor
ridicare-incarcatura

Foto: alth.com.au

 

Informarea lucrătorilor despre potenţialele riscuri de îmbolnăvire sau acciden­tare în timpul serviciului reprezintă una dintre prio­rităţile politicilor europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

Potrivit Elenei Carchilan, şefa Inspectoratului Sindical de Mun­că, printre cele mai frecvente riscuri de acest gen se numără şi cele provocate de manipularea manuală a încărcăturilor, iar nor­mele minime în domeniu au fost revizuite recent în favoarea sala­riaţilor.

Pentru ca aceste norme să fie respectate la unităţile economice, este necesar însă ca lucrătorii să ştie despre ele şi să ceară aplica­rea lor. Or, în practica de până acum, de normele minime de se­curitate şi sănătate în muncă pen­tru manipularea manuală a încăr­căturilor se ţinea cont mai mult în cazul gravidelor şi al persoanelor cu diferite grade de invaliditate.

Conform Hotărârii de Guvern privind cerinţele minime de secu­ritate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a încărcă­turilor care prezintă riscuri pen­tru lucrători, acestea ţin în special de cauzarea unor afecţiuni dorso­lombare.

Astfel, manipularea manual a încărcăturii poate prezenta riscuri profesionale, dacă încărcătura este prea mare, ridicată şi de­plasată în alternare cu alte munci de până la două ori pe oră şi are o greutate ce depăşeşte 30 kg pen­tru bărbaţi, 10 kg pentru femei sau patru kilograme pentru per­soanele cu vârsta de la 16 până la 18 ani.

De asemenea, în cazul în care încărcătura este ridicată şi de­plasată permanent pe parcursul întregului schimb de lucru, ea nu trebuie să depăşească 15 kg pentru bărbaţi şi şapte kilograme pentru femei.

În corespundere cu acelaşi do­cument, încărcătura poate pre­zenta riscuri, dacă este

ridicată şi deplasată de pe suprafaţa de lucru pe parcursul întregului schimb şi are o masă însumată pentru fie­care oră de muncă ce depăşeşte 870 kg pentru bărbaţi şi 350 kg pentru femei.

 

Factori de muncă

 

Manipularea manuală a în­cărcăturii poate prezenta riscuri profesionale şi dacă este greu de mânuit şi de prins, se află în echi­libru instabil sau conţinutul se poate deplasa, se află într-o po­ziţie ce necesită ţinerea sau ma­nipularea ei la o distanţă de corp sau prin îndoirea sau răsucirea trunchiului.

La rândul său, efortul fizic poate prezenta riscuri profesio­nale, dacă este prea mare, poate fi realizat doar printr-o răsucire a trunchiului, poate să ducă la o de­plasare bruscă a încărcăturii sau este efectuat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.

Riscurile pot apărea şi în cazul efortului fizic prea frecvent sau prea prelungit, ce solicită coloana vertebrală, o perioadă insuficien­tă de odihnă fizică sau recupera­re, distanţe excesive de ridicare, coborâre sau transport, precum şi un ritm de lucru impus de un proces de muncă ce nu poate fi modificat de către lucrător.

Factorii individuali de risc se referă la cazurile în care lucrăto­rul nu este potrivit din punct de vedere fizic să execute sarcina, poartă îmbrăcăminte, încălţă­minte sau alte accesorii personale necorespunzătoare şi nu are cu­noştinţe sau instruire suficientă sau specifică.

Conform Codului muncii, sa­lariatul este în drept, la apariţia unui pericol pentru viaţa sau sănătatea sa, să refuze presta­rea muncii, iar angajatorul este obligat să-i acorde un alt lucru, până la înlăturarea pericolului, cu menţinerea salariului de la locul de muncă precedent. În acest caz, refuzul angajatului de a executa sarcina de muncă nu atrage după sine răspundere disciplinară.

Potrivit experţilor în materie, ţara noastră suportă cheltuieli enorme pentru achitarea indem­nizaţiilor de incapacitate tempo­rară de muncă. Această situaţie vorbește mult mai convingător despre condiţiile în care mun­cesc salariaţii decât rezultatele declarate ale atestării locurilor de muncă.

Astfel, cauza principală a creş­terii morbidităţii cu incapacitate temporară de muncă a salariaţi­lor ţine de lipsa interesului eco­nomic al angajatorilor de a îmbu­nătăţi condiţiile de muncă, afirmă aceiaşi experţi. Agravarea stării de sănătate a populaţiei apte de muncă se manifestă prin sporirea numărului de persoane invalide, iar creşterea absenteismului la locul de muncă este o consecinţă a îmbolnăvirilor profesionale şi a accidentelor de muncă.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand