28 februarie 2024
Chisinau
Social

Încă o încercare de a stimula elaborarea standardelor ocupaţionale

Loading
Social Încă o încercare de a stimula elaborarea standardelor ocupaţionale

standarde-ocupationale

 

Activitatea de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru forma­re profesională ar putea lua avânt, iar odată cu aceasta, ar urma să crească în sfârşit şansele de angajare în muncă pentru cei care învaţă o profesie. De această dată, în calitate de catalizator ar trebui să ser­vească un proiect de lege cu privire la comitetele sectoriale pentru for­mare ocupaţională, elaborat recent de specialiştii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. 

 

Documentul a fost remis spre avizare părţilor interesate, după care va fi supus unui proces de dezbateri publice, pentru ca, spre finele lunii viitoare, să fie expediat Guvernului pentru aprobare.

Potrivit autorilor acestui proiect, în prezent, comitetele sectoriale pentru for­mare profesională sunt structuri tripartite fără personalitate juridică, iar acest lucru constituie un obstacol major în dezvolta­rea lor. Odată cu adoptarea legii în cauză, va fi asigurat cadrul juridic necesar pentru crearea şi funcţionarea comitetelor secto­riale, ceea ce va contribui la dezvoltarea acestor structuri şi la realizarea în măsură deplină a misiunii lor.

 

Misiunea comitetelor

 

Comitetele sectoriale au misiunea de a contribui la asigurarea unei corelări cu cerinţele pieţei forţei de muncă a proce­sului de formare profesională iniţială şi continuă a muncitorilor şi specialiştilor. În condiţiile unui dezechilibru major în­tre cerere şi ofertă atât sub aspectul cali­ficărilor, cât şi al competenţelor forţei de muncă, acestor structuri le revine rolul de a face conexiune între piaţa muncii şi sis­temul de formare profesională.

Un alt rol esenţial al comitetelor sec­toriale ţine de elaborarea standardelor ocupaţionale, ca documente ce reprezin­tă temei pentru stabilirea calificărilor şi a standardelor educaţionale. Or, acestea constituie un instrument de corelare a for­mării profesionale cu cererea de pe piaţa muncii.

Obiectivul privind crearea comitetelor sectoriale şi elaborarea standardelor ocu­paţionale este stabilit în Codul educaţiei şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional tehnic pentru anii 2013-2020. În temeiul acestor acte normative, până în 2020, vor fi create comitete sectoriale în 12 domenii de specializare, iar către 2017, urmează să fie elaborat setul complet de standarde ocupaţionale pentru meseriile şi specialităţile vocaţional-tehnice.

Până în prezent, din numărul necesar de 300 de standarde ocupaţionale pentru meseriile de bază, doar 

33 au fost elabo­rate.

Proiectul legii sus-menţionate mai sta­bileşte misiunea şi rolul comitetelor secto­riale, principiile de constituire şi încetare a activităţii acestora, statutul şi modul de înregistrare, sursele de formare a patri­moniului lor.

Conform articolului 10, sursele finan­ciare de formare a patrimoniului comite­telor sectoriale pot fi diverse, inclusiv din bugetul de stat.

Acest document a fost elaborat ca re­acţie la discuţiile pe marginea problemei respective, purtate în luna iunie a acestui an, în cadrul unei şedinţe a Comisiei na­ţionale pentru consultări şi negocieri co­lective.

În context, reprezentanţii sindicatelor au accentuat că trecerea la noile standarde ocupaţionale este indispensabilă pentru creşterea şanselor de angajare ale mun­citorilor şi specialiştilor moldoveni. Ei au cerut să fie luate toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei legate de elaborarea şi implementarea standardelor ocupaţionale.

 

Statutul juridic

 

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Oleg Mîr­leanu, fost vicepreşedinte al Federaţiei „Sindicons”, a evidenţiat faptul că lipsa statutului juridic este un impediment pentru comitetele sectoriale în accesarea finanţelor publice. În consecinţă, experţii refuză să mai participe la elaborarea stan­dardelor ocupaţionale, pe motiv că nu pot fi remuneraţi.

Problema a mai fost generată şi de o prevedere din Codul educaţiei, potrivit căreia aprobarea componenţei nominale a comitetelor sectoriale pe ramuri urma să se facă prin hotărâre de Guvern. În opi­nia sindicaliştilor, această normă încalcă principiile parteneriatului social. Despre aceasta, în 2014, sindicatele şi patronate­le i-au informat pe preşedintele ţării şi pe cel al Parlamentului, care nu au întreprins însă nimic în această privinţă.

În consecinţă, partenerii sociali au ple­dat pentru elaborarea unei legi speciale. Reprezentanţii sindicatelor şi ai patrona­telor s-au mai pronunţat şi pentru aceea ca structurilor în cauză să le fie atribuit statut de utilitate publică.

 

Bariere interdepartamentale

 

Potrivit reprezentanţilor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, din anul 2000, ţara noastră bate pasul pe loc în ceea ce priveşte elaborarea standarde­lor ocupaţionale. Acest lucru s-ar întâm­pla din cauza unor bariere interdeparta­mentale, dar şi a implicării insuficiente a partenerilor sociali.

În acelaşi timp, experienţa altor state demonstrează că elaborarea acestor stan­darde în afara dialogului social nu garan­tează calitatea solicitată pe piaţa forţei de muncă.

În ţări precum România, standardele ocupaţionale reprezintă deja un element de calitate în formarea profesională conti­nuă a adulţilor. Elaborarea lor a început în urmă cu 17 ani, iar între timp a fost creată o bază de date din aproximativ 1000 de standarde din toate domeniile de activita­te ale economiei.

Experţii români se laudă deja şi cu experienţă de revizuire periodică a stan­dardelor elaborate iniţial, astfel încât conţinutul acestora să fie îmbunătăţit şi armonizat în corespundere cu tendinţele europene de dezvoltare.

În România, standardele ocupaţionale au fost folosite şi la evaluarea şi certifica­rea competenţelor dobândite de lucrători pe cale informală. Aceste standarde re­flectă cerinţele pieţei muncii, sunt sensi­bile faţă de tendinţele de modernizare şi de noile tehnologii care apar.

Pe baza acestor standarde, în România, calitatea s-a îmbunătăţit în mod sigur, iar lucrurile au continuat să evolueze din bine în mai bine. În opinia aceloraşi experţi, după adoptarea şi aplicarea noilor stan­darde, în doi-trei ani, calitatea va începe să crească şi în ţara noastră.

Din cauza insuficienţei de mijloace fi­nanciare, nu este exclus ca un şir de stan­darde ocupaţionale aplicate în prezent în România să fie preluate şi de ţara noastră, cel puţin în domeniul construcţiilor, a precizat Victor Talmaci, preşedintele Fe­deraţiei „Sindicons”.

 

Eforturi de urgentare

 

De menţionat că, la începutul acestui an, reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, au supus dezbaterilor publice şi un proiect de mo­dificare şi completare a hotărârii Guver­nului pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti.

Proiectul prevedea extinderea proce­sului de elaborare a standardelor ocupa­ţionale asupra învăţământului profesio­nal tehnic de toate nivelurile – secundar, postsecundar şi postsecundar nonterţiar, şi nu doar a profesiilor muncitoreşti. Tot­odată, proiectul propunea implicarea mai activă în acest proces a comisiilor de ra­mură pentru consultări şi negocieri colec­tive sau a structurilor centrale de speciali­tate ale administraţiei publice.

Concomitent, în scopul urgentării aces­tui proces, funcţii suplimentare erau atri­buite şi ministerelor. De asemenea, erau prevăzute modalităţi de aprobare a stan­dardelor respective în cazul lipsei comite­telor sectoriale într-un anumit domeniu economic şi al elaborării lor de către alte instituţii şi organizaţii.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand