„Când există înțelegere și conlucrare, parcă și dificultățile le depășim mai ușor”

 

Dondușeni este unul dintre raioanele mici din Republi­ca Moldova, situat la circa 200 de kilometri distanță de Chișinău, având o suprafață de 645 km pătrați, 30 de localități și 22 de primării. Oficial, populația numără 43.000 de locuitori, neoficial însă ar fi în jur de 38.000. Deși distanța mare de Chișinău îi dezavantajează, autoritățile locale caută tot felul de mijloace pentru a-i menține pe locuitori acasă, iar pe cei plecați de a-i ade­meni să revină.

 

„Au fost adoptate un șir de de­cizii astfel încât dezvoltarea eco­nomiei să fie ajustată la cerințele populației. Ne străduim să facem tot posibilul să plasăm cât mai departe factorii negativi care s-au acumulat în sectorul economic, social. Avem întâlniri permanente cu populația din raion, toate pro­blemele care apar ne străduim să le rezolvăm împreună”, susține Valeriu Casapu, vicepreședinte al raionului Dondușeni.

 

Investițiile, cheia de boltă a unui trai mai bun

 

E cunoscut faptul că doar cu mijloace bugetare nu se poate nici măcar vorbi de prosperitate. Aici, ca și în alte localități din Repu­blica Moldova, se atrag investiții din diverse proiecte de dezvoltare economică pentru a le oferi locui­torilor un trai mai bun. Sunt dez­voltate, treptat, serviciile publice, infrastructura.

În satul Țaul, raionul Dondu-șeni, se află cel mai mare parc den­drologic din  Republica Moldova, cu o bogată colecție de arbori și arbuști. Pe teritoriul parcului se află câteva edificii, care datează de la începutul secolului XX. La mar­ginea parcului din Țaul, în partea de est a acestuia, se află Colegiul Agricol din Țaul, cu o istorie care începe din 1963. Este una dintre cele mai vechi colegii din repu­blică și singurul din nordul Mol­dovei, care pregătește agronomi, specialiști în marketing și în alte domenii ale economiei naționale. Peisajele pitorești din parcul Țaul, precum și cele din împrejurimi, fac ca cei care vizitează localitatea să aibă amintiri frumoase despre sa­tul Țaul. La Țaul este frumos ori­când: fie vara, iarna, toamna sau primăvara.

După cum ne-a informat Vale­riu Casapu, în raionul Dondușeni acum sunt în derulare proiecte de circa 40 de milioane de lei. „În prezent, în raion sunt aproape de finalizare trei proiecte de aprovi­zionare cu apă și de canalizare în patru localități (Plop, Rediul Mare, Baraboi și Cernoleuca). Este vorba de 18 milioane de lei, contribuția localnicilor și susținere finan­ciară din partea Fondului eco­logic național”, povestește vice-președintele raionului.

De asemenea, în proces de de­rulare este un proiect împreună cu FISM, referitor la amenajarea și re­novarea grădinițelor din raion. 10 grădinițe au fost renovate și sunt deja frecventate de copilași. Acum se mai lucrează la alte grădinițe (din Baraboi, din Plop, din Târ­nova). La unele au fost înmânate notele conceptuale la FISM și au fost încheiate contracte cu Fon­dul de Investiții. Vorbind despre unele proiecte, vicepreședintele raionului, a ținut să menționeze că mai sunt și alte proiecte pentru care s-a obținut finanțare, dar care nu pot demara pentru că lipsește contribuția comunității, dar nici administrația publică locală nu poate contribui, din lipsă de fon­duri.

În sistemul educației, raionul Dondușeni se confruntă exact cu aceleași probleme ca și întreaga țară. Unele școli au fost reorgani­zate, fapt ce a stârnit nemulțumirea locuitorilor. Totuși, mulți au înțe-les, cu trecerea timpului, că nu se face carte într-o instituție unde sunt câte trei clase într-o sală, unde profesorul de sport predă și matematica, de exemplu, și că odraslele lor au rezultate mai bune într-o școală mare.

Evident, lipsa de cadre didacti­ce se simte și aici. Vicepreședintele raionului Dondușeni, Valeriu Ca­sapu, afirmă cu regret că 

provincia nu este atractivă pentru cadrele ti­nere. „Am solicitat să vină 17 peda­gogi în instituțiile din raion. Nu a venit nici unul. Li se oferă condiții în măsura posibilităților. Tinerii nu vor la sat. Trebuie să ieșim cumva din situație”, a remarcat acesta.

Când vine vorba de cadrele di­dactice, Valeriu Casapu afirmă că și la acest capitol se simte lipsa specialiștilor tineri. „În fiecare lo­calitate este medic de familie, dar apare oricum problema, fiindcă cadrele din medicină îmbătrânesc și tot nu vin specialiști tineri. Tine­rilor medici nu le convin condițiile de trai la țară, apoi și remunerarea lasă de dorit. Cele 30.000 de lei pe care-i primesc tinerii specialiști din educație și medicină nu sunt prea atractivi. După posibilități se oferă și casă, dar nici acest lucru nu este prea ademenitor”, adaugă Valeriu Casapu.

Boris Slesari, președintele Consiliului interramural al sindica­telor din raionul Dondușeni, e medic de profesie. „Eu am venit în raion în 1980. Cât am bătut eu treptele acestea în privința apar­tamentului! Prima problemă care trebuie soluționată este acorda­rea spațiului locativ atât la profe­sori, cât și la medici. Dacă aceas­tă chestiune ar fi rezolvată, plus indemnizația pe care trebuie să o primească potrivit legii, poate că ar veni un procent oarecare de tineri specialiști”, a intervenit Bo­ris Slesari. În prezent, în raionul Dondușeni peste 30% dintre lu­crătorii medicali sunt pensionari. Cel mai în vârstă medic are 78 de ani, dar încă activează. E drept că se mai întâmplă să vină tineri specialiști, dar pleacă peste o lună sau două de aici. Își caută un loc de muncă în orașele mari.

 

Insuficiență de specialiști, aproape în toate domeniile

 

Criză de specialiști se înregis­trează aproape în toate domenii­le. „La noi e criză și de agronomi. Școala tehnico-profesională din Târnova a fost închisă. Este o școală de acest fel doar la Corbu. Aceeași problemă e și cu celelalte profesii. E mare nevoie și de medici veteri­nari. Avem problemă să găsim un contabil, de exemplu. Provincia nu e atractivă pentru tineret. Nici Republica Moldova nu e. Tot ce e făcut cu forța, dispare în timp. Am avut exemplul Uniunii Sovietice”, concluzionă Valeriu Casapu.

În același timp, circa 1500 de persoane sunt înregistrate la Bur­sa muncii. O bună parte dintre aceștia nici nu au interes să-și găsească un loc de muncă, ci sunt fericiți cu indemnizația lunară de șomer pe care o primesc. La fel e și cu beneficiarii de ajutoare soci­ale. Dar aceasta e o problemă care trebuie rezolvată la nivel de stat, afirmă vorbitorii.

 

Lucrurile bune trebuie păstrate și perpetuate

 

Un lucru considerat mândria raionului este tabăra de odihnă „Speranța” din satul Plop. „Era pe cale de a fi închisă. Am ieșit cu un apel către populație, agenți econo­mici, către instituțiile de stat. Au fost adunate 82.000 de lei. Am făcut reparație. În vara aceasta, tabăra a activat. S-au odihnit 600 de copii din Republica Moldova și circa 200 prin intermediul Misiu­nii Fără Frontiere, copii din Franța și din Germania”, spune satisfăcut vicepreședintele raionului.

Referindu-se la colaborarea cu sindicatele, vicepreședintele raio­nului afirmă că la acest capitol nu pot fi probleme, fiindcă au un inte­res comun, bunăstarea omului: „E o colaborare fructuoasă, producti­vă. Ne străduim să rezolvăm îm­preună toate probleme care apar. Am încheiat un acord de partene­riat pe care îl respectăm”.

Și Boris Slesari este mulțumit că au găsit limbaj comun în toate problemele cu autoritățile. „Când există înțelegere și conlucrare, parcă și dificultățile le depășim mai ușor. Noi venim aici cu pro­blemele sindicatelor, ale oameni­lor din raion. Conducerea raionu­lui nu ne lasă. Am avut susținere la elaborarea contractului colectiv de muncă. Am adunat oamenii din diferite unități de lucru. Bunele practici sunt preluate și transpu­se în viață” concretizează Boris Slesari, președintele Consiliului interramural al sindicatelor din raionul Dondușeni.