Foto: adevarul.ro
O clipă de neatenție l-a costat viața. Un bărbat a fost găsit fără suflare în curtea unei uzine de producere a betonului. Cadavrul victimei, acoperit de un morman de nisip, a fost descoperit de un coleg de-al său. Tragicul incident a avut loc în prima lună din vara curentă în comuna Vatra, suburbie a municipiului Chișinău.
Nenorocirea care i-a curmat viața muncitorului de 62 de ani s-a produs din neatenție. Se presupune că acesta a alunecat, după care a căzut în burlanul prin care se introduce nisipul folosit la producerea betonului.
Un al caz, o altă tragedie. Un bărbat în vârstă de 49 de ani, angajat al unei firme private, efectua săpături pentru reţelele de canalizare când un mal de pământ s-a surpat peste el. Accidentul a avut loc toamna trecută, în municipiul Chişinău.
Peste doar o lună, un alt accident la locul de muncă i-a zdrobit picioarele unei tinere în vârstă de 25 de ani. Tragedia s-a produs la o întreprindere din municipiul Bălţi. Tânăra a căzut de la o înălţime de doi metri, după care picioarele i-au fost zdrobite de un container cu greutatea de 100 de kilograme.
Poliţia şi Inspecţia Muncii au fost anunţate despre acest incident de către angajator, a doua zi.
Anunţaţi a doua zi sau chiar deloc
Acestea sunt doar câteva dintre sutele de cazuri din Republica Moldova în care angajaţii sunt accidentaţi la locul de muncă. Potrivit datelor statistice, aproape un sfert din accidentele de muncă sunt anunţate cu întârziere, altele… deloc.
„În prima jumătate a acestui an, am cercetat trei cazuri de accidente la locul de muncă ce au avut anul trecut, dar pe care le-au declarat abia peste o perioadă. Când accidentul de muncă este minor, angajatul îşi revine şi merge din nou la muncă, e mai simplu. Dar când, bunăoară, precum este unul dintre aceste trei cazuri, potrivit căruia victimei urmează să i se plătească indemnizaţie unică, fiind vorba de un caz grav, acum nu se ştie care angajator să-i achite, pentru că, între timp, trecuse la altul, e mult mai complicat. Nimeni nu vrea să-i plătească. Noi încercăm să-i obișnuim pe angajatori cu faptul că trebuie să ne raporteze fiecare accident de la locul de muncă, dar să nu primim informaţia doar de la Inspectoratul de Stat al Muncii. Ar fi bine dacă noi am fi înştiinţaţi de preşedinţii organizaţiilor sindicale primare din ramură, pentru că atunci când mergem la cercetarea accidentelor de muncă să nu fie toate urmele şterse”, a spus pentru ,,Vocea poporului”, șefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, Elena Carchilan.
De asemenea, Elena Carchilan ne spune că angajaţii trebuie să fie
familiarizaţi cu dreptul lor, cel de a fi asigurat cu condiţii sigure de muncă, echipament de protecţie când lucrează la înălţime sau în condiţii nocive de muncă.
„Salariatul trebuie să conştientizeze că nu trebuie să-şi pună viaţa în pericol. De asemenea, are dreptul să refuze o muncă dacă nu este protejat sau să suspende contractul de muncă. Sigur, în situaţia din ţară, de teamă de a rămâne fără un loc de muncă, mulți nu iau în calcul toate acestea”, ne mai spune șefa Inspectoratului Muncii al Sindicatelor.
Sute de cetăţeni, morţi la locul de muncă
Potrivit datelor statistice, aproape 500 de cetățeni ai Republicii Moldova au murit la locul de muncă în trei ani. Din anul 2011 până în 2014, cele mai multe accidente de muncă, soldate cu rănirea a 432 de persoane, au fost înregistrate în industria prelucrătoare, urmată de sănătate şi asistenţă socială – 151 de accidentaţi, activităţile de transport, depozitare şi comunicaţii – 147 de răniți, tranzacții imobiliare – 124 de victime, din domeniul agriculturii, al silviculturii și în construcţii – câte 118 victime, comerţ – 117, în domeniul energetic,al gazelor şi apelor – 113 victime.
Repartizate după genul de activitate, cele mai multe accidente mortale au avut loc în agricultură – 29 de accidentați mortal, după care vine industria prelucrătoare, cu 24 de decese, transport, depozitare şi comunicaţii cu 18 persoane decedate, construcţii cu 17 accidentaţi mortal, energetică, gaze şi ape cu opt accidentaţi mortal, comerţ – șase, tranzacții imobiliare – cinci morți, învățământ și sănătate cu câte trei cazuri de deces la locul de muncă.
Cele mai frecvente accidente de muncă țin de căderea de la înălțime, lovire sau strivire cu maşini, unelte, prăbuşire sau proiectare de obiecte.
Vina pentru accident, de cele mai dese ori, o poartă executantul – de la 50% la 83% din cazurile de accidentare, cauzele fiind sarcina de muncă prea grea, mijloacele de producţie și mediul de muncă nociv.
,,Angajatorii trebuie să evalueze factorii de risc la fiecare loc de muncă şi să-i prezinte lucrătorilor, ca aceştia să respecte instrucţiunile. În situaţia în care, totuşi, au fost accidentaţi la locul de muncă, să nu tăinuiască, dar să se adreseze la noi, avem şi o linie fierbinte în acest sens, pentru ca să putem să intervenim prompt. Noi suntem cei care veghează să fie protejate drepturile salariaţilor şi, dacă avem dreptul la muncă, avem şi dreptul de a activa în condiţii echitabile şi de a primi un salariu decent”, susţine Elena Carchilan.
Mii de controale
Potrivit datelor Inspectoratului de Stat al Muncii, în prima jumătate a anului curent au fost efectuate peste 2500 de controale, preponderent în sectorul public. Au fost monitorizate peste două mii de unităţi cu un număr de peste 90 de mii de salariaţi, dintre care circa 60 de mii de femei şi 14 minori.
În urma vizitelor de control, au fost consemnate 27.413 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative din domeniul muncii. Din numărul total, 14.335 de încălcări țin de domeniul relaţiilor de muncă şi 13.078 – de domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
Activităţile de control întreprinse scot în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea, calcularea şi achitarea salariului, adaptarea condiţiilor de muncă la cerinţele de securitate şi sănătate în muncă.
De la începutul anului curent, la Inspectoratul de Stat al Muncii au fost raportate 252 de cazuri de accidentare a lucrătorilor în câmpul muncii, cu 35 de cazuri mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut. Inspectorilor de muncă le-au fost acordate spre cercetare 63 de cazuri, din care 37 cu sfârșit letal. În urma cercetării, 13 cazuri au fost clasificate ca accidente de muncă mortale, în care și-au pierdut viața 15 persoane, și șapte cazuri grave, în care au avut de suferit nouă persoane. În proces de cercetare se află 20 cazuri de accidentare, inclusiv nouă mortale.
Ce prevede legislația
Potrivit legii cu privire la securitatea și sănătatea în muncă, lucrătorului căruia i s-a stabilit gradul de reducere a capacităţii de muncă, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, i se plăteşte, din mijloacele unităţii care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională, pe lângă despăgubirea stabilită de lege, o indemnizaţie unică, luându-se ca bază salariul mediu lunar pe ţară, pentru fiecare procent de pierdere a capacităţii de muncă, dar nu mai puţin de un salariu anual al accidentatului.
În caz de deces al lucrătorului în urma unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, unitatea care poartă vina pentru accidentul de muncă sau pentru boala profesională achită prejudiciul material persoanelor care au dreptul la aceasta, în modul şi în mărimea stabilită de lege şi, în plus, le plăteşte, din mijloacele proprii, o indemnizaţie unică, luându-se ca bază salariul mediu anual al celui decedat, înmulţit cu numărul anilor compleţi pe care acesta nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani, dar nu mai puţin de 10 salarii medii anuale.
În lume
Potrivit datelor statistice, circa 2,3 milioane de muncitori mor anual în lume, în urma accidentelor de muncă și a vătămărilor profesionale.
