4 martie 2024
Chisinau
Social

Cu eforturi comune, vom contribui la protecţia copiilor şi siguranţa lor în comunitate

Loading
Social Cu eforturi comune, vom contribui la protecţia copiilor şi siguranţa lor în comunitate
Cu eforturi comune, vom contribui la protecţia copiilor şi siguranţa lor în comunitate
lozinca

Foto: opinia.ro

 

În ultimul timp, asistăm neputincioși la cazuri în care copii care au toată viața înainte de­cid să-și încheie socotelile cu lumea în care trăiesc și să plece spre nicăieri.

 

E prea mare supărarea pe care o ascund sub o mască de „copil cuminte”? Singurăta­te? Lipsă de afecțiune? Frustrare? Dispera­re? – constată experții Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei. Răspunsurile le-au luat cu ei și au lăsat în urmă întrebă­rile la care noi, adulții, suntem obligați să găsim un răspuns și, mai ales, o posibilitate de prevenire a unor astfel de cazuri:

Nisporeni. Copilă de 14 ani. În urma unui conflict în familie, dispare, ca să fie găsită fără suflare, la scurt timp, în apropiere de casă.

Drochia, fetiță de 8 ani. Prea dureroasă distanța de mama, care, în dorința de a-i asi­gura un trai mai bun, lucra peste hotare.

Fălești. O altă copilă acționează necuge­tat și alege, în felul său, să pună capăt pro­blemelor care o măcinau.

Apoi începe forfota celor „mari” și totul sub întrebarea chinuitoare: „De ce???”

„De ce, dacă totul era bine în familiile re­spective?”, se întreabă vecinii.

„De multe ori, după școală, plecam îm­preună acasă, îmi povestea cum a fost la ore și ce mult îi place literatura. Uneori mai ieșeam și seara și ne jucam împreună”, po­vestesc colegii.

„Era o fire veselă. Se implica în treburile casnice. Visa să devină o bună bucătăreasă, ca mama (așa o numea fetița pe cea care îi era părinte educator și o îngrijea de câțiva ani, ca și pe alți 30 de copii care i-au trecut pragul); îi plăcea să ofere cadouri, spunea deseori că avea noroc că s-a găsit o casă în care ea creștea cu dragostea celor care o în­conjurau”, spun surse din anturajul familiei de plasament.

Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, fenomenul suicidului în Republi­ca Moldova atinge o rată înaltă, și anume de 

15 decese la 100.000 de locuitori. Cauza principală: depresia. Totodată, conform In­spectoratului General de Poliție al Republicii Moldova (IGP), pe parcursul a șase luni ale anului 2016, au fost înregistrate 72 de cazuri de tentative de suicid în rândul minorilor (față de 55 în 2015). Deseori, cazurile sunt legate de relațiile conflictuale dintre copii și părinți, se arată pe site-ul IGP al Republicii Moldova.

E lesne de înțeles că, și în cazurile pre­zentate mai sus, copiii sufereau din cauza relațiilor fragmentate sau chiar inexistente cu familia biologică, cea care nu se compară cu nici o bunică, oricât de iubitoare și griju­lie ar fi, cu nici o familie alternativă, oricâtă îngrijire și căldură ar oferi. Precizăm, totuși, că aceste resurse, precum și comunitatea, serviciile sociale existente, sunt importante în creșterea copilului și în devenirea lui ca adult cu principii sănătoase de viață. Dar ele nu pot și nu trebuie să înlocuiască familia, care este o bază fundamentală pentru un copil.

 

Cauze și efecte

 

În același timp, admitem că lipsa bunăs­tării, șomajul, migrația părinților peste ho­tare, lipsa unor modele de familii puternice, insuficiența unor servicii de suport abilitate și accesibile pentru familiile în dificultate și pentru educarea viitorilor părinți ca re­surse pentru creșterea propriilor copii au consecințe grave asupra multor familii, iar cei care suferă cel mai mult sunt copiii.

Din păcate, oricât de mult ne-am dori, nu mai putem întoarce lucrurile ca să-i readu­cem printre noi pe acei copii care s-au stins prea devreme, dar avem datoria morală, în memoria acelor copii, să fim mai vigilenți și mai atenți la orice semnal după care se ascunde un strigăt de ajutor. Este datoria fiecăruia să promoveze, să susțină și să pro­tejeze bunăstarea tuturor copiilor! Fiecare organizație, manager și practician care lu­crează cu copiii sau cu familiile lor, inclusiv serviciile care lucrează cu adulții, să-și asu­me responsabilitatea de a contribui perso­nal la bunăstarea copiilor și la satisfacerea tuturor solicitărilor de ajutor din partea lor. Or, acolo unde asigurarea bunăstării copii­lor este stabilită ca o prioritate naţională, iar serviciile universale conlucrează şi comuni­că între ele, intervenția promptă a specialiş­tilor previne eficient apariţia sau agravarea situaţiilor de risc, monitorizând bunăstarea copiilor.

Astfel, la începutul anului curent, Minis­terul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, susținut de AO „Parteneriate pentru fiecare copil”, a lansat un nou model de practici, denumit „Acțiuni corecte – ÎMPREUNĂ – pentru fiecare copil”, care se dorește a fi integrat în politicile naționale de protecție a copilului și implementat în mai multe raioa­ne din țară.

Un astfel de model întruneşte prevede­rile convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, încurajând toţi profesioniştii care sunt în contact cu copilul să se asigure că acesta este implicat în procesul de luare a deciziilor şi că viziunea lui este solicitată şi ascultată.

Totodată, prin acest model național de practici se dorește „instituirea” unui limbaj comun, folosit de toți cei care sunt în contact cu copilul și familia; integrarea acţiunilor comune, a tehnicilor comune, precum şi a indicatorilor unici de monitorizare şi evalu­are, pentru prevenirea situațiilor de criză și asigurarea bunăstării copilului.

 

O provocare pentru factorii de decizie

 

Inovaţia şi, totodată, provocarea cea mai mare în implementarea acestui model con­stă în formarea unei înţelegeri comune în rândul factorilor de decizie şi a specialiştilor care activează în sectoarele educaţie, sănă­tate, ordine publică şi asistenţă socială din ţară privind cadrul de bunăstare a copilului şi factorii de consolidare a familiei; acest lucru presupune schimbarea de atitudini şi îmbunătăţirea practicilor de lucru.

De asemenea, modelul prevede o abor­dare personalizată în lucrul cu copiii şi tine­rii, inclusiv cu familia, în cadrul serviciilor universale, indiferent de originea, necesită­ţile, riscurile şi circumstanţele lor.

Acesta este un cadru valabil pentru toţi copiii, care nu porneşte de la vulnerabilitate sau necesitate acută, ci abordează în com­plex elementele de prevenire a riscurilor şi problemelor pentru copil şi familie, impli­când reprezentanţii din domeniile menţio­nate. Ei au nevoie de noi toți – autorități, familie, comunitate, societate civilă, medici, profesori, preoți – și doar printr-o colabo­rare comună, care pune în prim-plan inte­resul major al copilului, le putem asigura protecția necesară.

Ne dorim ca prin aceste acțiuni corec­te pentru fiecare copil, care necesită anga­jamentul nostru comun, să punem piatra de temelie pentru casa în care vrem și tre­buie să ne creștem copiii în siguranță, sănă-toși, protejați, iubiți, respectați, respon­sabili, activi și, mai ales incluși ca parte a lumii în care trăim. Copiii sunt importanți. TOȚI!

 

Modelul de practici adaptat pentru Republica Moldova a fost dezvoltat în baza a două modele de abordare preluate din practica internațională. Modelul preluat din Scoţia, „Getting it Right for Every Child” (Acțiuni corecte – ÎMPREUNĂ – pentru fiecare copil) a fost implementat timp de 10 ani în mai multe regiuni ale țării, iar din anul 2014 a început să fie aplicat la nivel naţional. Abordarea „Strengthening families” (Consolida­rea familiei), care constituie un cadru de factori protectori ai familiei, a fost preluat din SUA, unde este aplicat în 20 de state de 20 de ani, iar re­cent a fost extins și în câteva țări din Europa. Implementarea Modelului Național de Practici are loc cu susținerea proiectului „Familie puternică pentru fiecare copil”, finanțat de USAID și implementat de PPFC și Minis­terul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, în parteneriat cu Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și cu 11 autorități publice locale din țară.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand