Reforma fiscală a adus venituri de miliarde în doar doi ani

 

Reformele începute de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în perioada 2014-2015 au adus rezultate palpabile. Pe timp de recesiune economică, ră­cire a consumului și instabilitate economică, aceste reforme au adus încasări suplimentare de 1,8-2,3 miliarde de lei la buget, deoarece s-a îmbunătățit interacțiunea cu contribuabilii și s-a redus timpul și cos­tul achitării impozitelor. Concluziile se conțin într-un raport de eva­luare publică realizat de Centrul Analitic Independent Expert–Grup cu suportul Ambasadei Suediei în Republica Moldova.

 

Reformele implementate de organul fiscal central al țării cu suportul Guvernu­lui Suediei și al altor donatori (Banca Mon­dială, FMI, USAID/BRITE și UE) au vizat creșterea eficienței administrării fiscale și stimularea conformării voluntare prin fa­cilitarea comunicării și interacțiunii între autoritățile de resort și contribuabili.

 

Declaraţiile în creştere, restanţele – în descreştere

 

În urma acestor reforme, potrivit au­torilor raportului, interacțiunea cu con­tribuabilii s-a îmbunătățit prin reducerea numărului de controale, simplificării pro­cedurilor fiscale și dezvoltării serviciilor online, care au accelerat comunicarea, completarea documentelor și procesarea cererilor fiscale. Drept rezultat, în 2015, numărul declarațiilor fiscale a crescut cu 20% față de 2014, iar pentru prima dată în istoria organului fiscal, volumul restanțelor a scăzut – cu tocmai 638,7 mi­lioane lei față de 2014.

Tendințele pozitive au fost reflectate și în clasamentele internaționale. Rapor­tul Doing Business al Băncii Mondiale menționează că numărul de plăți fiscale pe an s-au micșorat de la 49 în 2011 la doar 21 în 2016, în timp ce durata de achi­tare a impozitelor a scăzut de la 228 de ore la 186 în ultimii cinci ani.

,,Aceste îmbunătățiri s-au produs în paralel cu inițierea mai multor reforme de ameliorare a administrării fiscale și de stimulare a conformării voluntare, im­plementate de SFS cu sprijinul principa­lilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova. Dat fiind faptul că în perioada 2014-2015 nu au existat alți factori majori care au putut stimula colectarea impozite­lor, putem considera în mod rezonabil că aceste performanțe se datorează în primul rând reformelor recente”, a menţionat directorul executiv Expert–Grup, Adrian Lupuşor, unul dintre autorii studiului.

 

Eliminarea constrângerilor

 

În acelaşi timp, studiul notează necesi­tatea eliminării principalelor constrângeri pentru a garanta ireversibilitatea refor­melor inițiate. ,,Acestea se referă la mai multe dificultăți interne în cadrul organe­lor fiscale, legate de planificarea insufici­entă a activităților, relocarea frecventă a angajaților în diferite locuri de muncă și departamente, lipsa unei raportări rele­vante și incertitudinea cu privire la obiec­tivele de muncă în rândul angajaților. Mai grav este faptul că administrația organului fiscal rămâne foarte dependentă de Minis­terul Finanțelor, fapt care limitează sem­nificativ exercitarea atribuțiilor instituției respective. Eliminarea acestor provocări în viitorul apropiat ar putea plasa SFS într-un proces de dezvoltare durabilă, cu efecte pozitive pentru întreaga economie”,  a spus Adrian Lupuşor.

Pe de altă parte, reprezentanţii Minis­terului Finanţelor se arată 

nedumeriţi de unele concluzii din raport.

 

Anul 2015 – punct de cotitură pentru conformarea fiscal

 

,,În mare parte, ceea ce intuiam noi am văzut acum şi în cifre. Unicul momentul care m-a făcut să mă gândesc e acel fapt menţionat în raport, precum că admi­nistrarea fiscală este prea influenţată de Ministerul Finanţelor (MF). Aş fi curioasă să aflu ce a stat la bazele acestei concluzii, pentru că, potrivit legii, imixtiunea Mi­nisterului Finanțelor nu poate avea loc. Din punct de vedere structural, ministe­rul vine ca o persoană juridică, căreia îi este subordonat Serviciul Fiscal de Stat, şi vine doar cu aprobarea statutului de per­sonal şi a structurilor organizatorice. În rest, ceea ce ţine de politica fiscală pentru mine este o administrare destul de clară”, a spus viceministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva.

Potrivit aceluiaşi document, creşterea veniturilor fiscale ale SFS pe parcursul ultimilor doi ani a fost relativ echilibra­tă, fiind determinată de majoritatea im­pozitelor administrate de către instituţie. Aceasta denotă faptul că tendinţa respec­tivă a fost alimentată, mai curând, de factori orizontali şi nu de eventuale inter­venţii izolate cu efect temporar.

În 2015, s-a putut observa cel mai bine impactul recentelor reforme din domeniul conformării fiscale. ,,În pofida situației economice dificile din acest an, nivelul încasărilor fiscale a depășit cu 6% nivelul din 2014, iar în trimestru întâi al anului 2015, atunci când se încasează impozitul pe venit, veniturile au crescut cu 28% față de trimestru întâi al anului 2014, și au depășit cu 66,3% pragul planificat pen­tru aceeași perioadă. Această creștere a avut loc datorită unei conformări fisca­le mai bune, ca urmare a măsurilor de prevenire, implementate de SFS în anul 2015, care au vizat o serie de contribuabili aflați sub monitorizare: au fost trimise 4083 de scrisori de conformare, s-au organizat 2780 de mese rotunde cu ma­nagerii firmelor privind conformarea, au avut loc 1930 de seminare despre asistența metodologică și 1035 de vizite de consultare la contribuabili”, se preci­zează în raport.

În plus, pentru a crește șansele de de­pistare, SFS a pus accent pe sporirea re­zultatelor controalelor  fiscale. În 2015, pe fondul reducerii numărului de controale, a crescut rata de depistare a încălcărilor, în urma controalelor fiscale, de la 50,5% la 58,1% comparativ cu 2014.

 

Opinia sindicaliştilor

 

Vicepreşedintele Confederaţiei Naţio­nale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc, a salutat elaborarea aces­tui raport, menţionând că este un lucru foarte important, în contextul reformelor preconizate pe viitor, dar a avut şi câteva obiecţii.

„Privitor la impozitul pe venit. În 2015, s-au majorat colectările. Aici vreau să fiu înţeles corect. Poate au contribuit la asta şi acele modificări la Codul fiscal, când în 2015 s-a luat decizia ca indemnizaţia de concediere să fie impozitată, trecută la impozitul pe venit, ceea ce nu ştiu dacă este corect, pentru că aceasta este o sumă de compensare pentru faptul că salariatul şi-a pierdut locul de muncă, dar nu este o formă de salarizare. Din această indem­nizaţie de concediere nu se achită con­tribuţii de asigurări, prime de asigurări medicale şi s-a luat decizia să fie achitat doar impozitul pe venit. Lucrul acesta trebuie să fie revăzut pentru viitor şi, cu atât mai mult, să se examineze impactul introducerii acestei modificări la Codul fiscal şi să vedem care au fost veniturile. De asemenea, eu aş solicita donatorilor să finanţeze Centrul Expert–Grup în conti­nuare şi în contextul evaluării viitoarelor reforme prin prisma modificării legii 131. Cunoaştem numărul total al organelor de control care sunt în prezent, iar o bună parte dintre ele urmează să fie comasa­te, lichidate. Asta se referă şi la Inspecţia Muncii, la alte organe. Ar fi foarte bine să vedem care ar fi impactul acelor reforme în administrare şi asupra veniturilor din afaceri şi asupra muncii salariaţilor”, a spus Sergiu Sainciuc.

Raportul conţine evaluarea impactului net al reformelor respective. Analiza s-a bazat pe metode economice, statistice şi calitative, reflectând evoluţia sistemului fiscal în ultimii ani, accentul principal fi­ind pus pe colectarea impozitelor şi inter­acţiunea cu contribuabilii.