Angajamentele faţă de FMI nu trebuie să fie în defavoarea salariaţilor

 

Sindicaliştii nu vor sus­ţine măsurile asumate de Guvernul ţării noastre faţă de Fondul Monetar Inter­naţional, dacă acestea vor tăia din drepturile şi garan­ţiile salariaţilor. Acest lucru a fost anunţat de reprezen­tanţii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova în cadrul unei în­trevederi avute, zilele tre­cute, cu membrii echipei de experţi ai FMI, care s-a aflat la Chişinău în perioa­da 5-15 iulie. La rândul lor, experţii FMI s-au declarat conştienţi de faptul că an­gajamentele care nu se bu­cură de susţinere la nivel de ţară nu au nici sorţi de izbândă.

 

Este clar că, în situaţia actuală, fără susţinerea structurilor financiare in­ternaţionale, R. Moldova nu se poate dezvolta, a re­marcat Mihail Hîncu, vice­preşedinte al CNSM, în ca­drul întrevederii respective. În opinia sa, pe parcursul ultimilor ani, în ţara noas­tră lucrurile nu au evoluat într-o direcţie adecvată. Şi, dacă ar fi existat un grad mai înalt de monitorizare din partea FMI şi a Băn­cii Mondiale a îndeplinirii angajamentelor asumate, multe dintre problemele actuale ar fi fost evitate.

„Noi, reprezentanţii sin­dicatelor, suntem parte a societăţii şi organizaţia care apără drepturile salariaţi­lor. Nu întotdeauna suntem la curent cu angajamentele asumate de Guvern faţă de FMI. De aceea, vrem să vă aducem la cunoştinţă că nu vom fi de acord cu măsuri­le convenite, dacă acestea vor minimaliza garanţiile şi drepturile salariaţilor. De obicei, sunt cerute optimi­zări şi reduceri de cheltuieli care, până la urmă, duc la lichidarea de funcţii şi la li­mitarea în drepturi a salari­aţilor”, a menţionat Mihail Hîncu.

Unul dintre obiectivele FMI este asigu­rarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă. În ţara noastră, acest indicator este în prezent de aproximativ 38 la sută, în timp ce, în ţările Uniunii Europene, e mai mare de 60 la sută. Pentru a îmbunătăţi această stare de lucruri, este necesar

să fie create noi lo­curi de muncă, să fie majorate salariile, să fie create condiţii adecvate de lucru şi, în acest fel, să fie motivaţi oamenii să nu plece peste hotare.

 

Salariul minim

pe ţară abia de acoperă jumătate din minimul

de existenţă

 

Mihail Hîncu a accentuat că lucrătorii din ţara noastră sunt remuneraţi insuficient. Ast­fel, salariul minim pe ţară este în prezent de 45 de euro, în timp ce în România, de exem­plu, acesta este de 276 de euro lunar, iar în Bulgaria – de 215. Totodată, pornind de la faptul că minimul de existenţă se ridică la aproximativ 83 de euro, salariul minim abia de acoperă jumătate din acesta. Sindicaliştii insistă însă ca acest cuantum minim să fie calculat în funcţie de salariul mediu şi să con­stituie 50-60 la sută din valoarea acestuia, în corespundere cu normele europene.

O altă preocupare a sindicaliştilor ţine de ponderea mare a economiei informale, care constituie 35-40 la sută şi chiar mai mult. Un studiu recent a arătat că, din această cauză, Guvernul ratează anual venituri bugetare de 15-20 mlrd. de lei, mijloace suficiente pentru majorarea salariului minim şi a pensiilor. Cu toate acestea, acţiunile prevăzute într-un program guvernamental de combatere a eco­nomiei informale, elaborat la insistenţa sin­dicatelor, au fost realizate doar sporadic.

În prezent, în ţara noastră este elaborat un nou sistem de pensii. Problema constă în faptul că 90 la sută din pensiile achitate acum în ţara noastră nu acoperă minimul de exis­tenţă. În aceste condiţii, pensionarilor nu le ajung bani nici pentru alimente, a apreciat Mihail Hîncu.

 

Motive de îngrijorare

 

Stârneşte îngrijorare şi nivelul de impozi­tare a persoanelor fizice. În legătură cu aceas­ta, sindicatele nu susţin iniţiativa Guvernului de a institui un impozit unic pentru toate ca­tegoriile de salariaţi şi pledează pentru apli­carea diferenţiată a impozitelor.

Astfel, reprezentanţii salariaţilor optează pentru aceea ca minimul de existenţă să nu fie impozitat în general, iar grila actuală de 18 la sută să fie micşorată până la 12 la sută pentru lucrătorii cu venituri mici şi majorată pentru cei cu salarii mari. Şi atunci vor fi bani în bugetul de stat şi va fi o solidaritate în apli­carea impozitării persoanelor fizice.

O altă problemă ţine de activitatea Inspec­toratului de Stat al Muncii care cade sub in­cidenţa moratoriului asupra controalelor de stat, instituit de Guvern. Limitarea atribuţi­ilor acestei structuri sau desfiinţarea ei ar fi o mare greşeală. Mihail Hîncu a subliniat că sindicatele nu se opun micşorării numărului de instituţii cu funcţii de control, cu excepţia Inspectoratului de Stat al Muncii.

„Acum, în majoritatea ramurilor econo­miei naţionale se resimte un deficit acut de specialişti, iar degrabă nici braţe de muncă necalificate nu vor mai fi îndeajuns. În ţară au rămas mai mult bătrânii, copiii şi salaria­ţii din sfera bugetară, dar mai puţin cei care produc bunuri materiale”, a concluzionat Mi­hail Hîncu.

 

Poziţia experţilor FMI

 

Dacă pornim de la ideea că Guvernul îşi va asuma anumite angajamente, care din punct de vedere social nu vor fi acceptabile, ar în­semna să mergem din start pe o cale greşită, a subliniat, la rândul său, Ivanna Vladkova-Hollar, şefa echipei de experţi ai FMI.

Un Guvern, atunci când îşi asumă respon­sabilitatea pentru un program de măsuri, nu doar semnează un astfel de document. Dacă acele angajamente nu vor fi susţinute la nivel de ţară, peste câţiva ani, ele vor avea un efect invers, a apreciat Ivanna Vladkova-Hollar.

„Speranţa mea este că noi vom veni cu un diagnostic al problemelor din Republica Moldova, ca apoi ambele părţi să ajungă la un acord şi să fie elaborată o viziune comună asupra căilor ce vor trebui urmate în viitor”, a remarcat reprezentanta FMI.

Ivanna Vladkova-Hollar a mai adăugat că FMI acordă asistenţă ţărilor care, dintr-un motiv sau altul, se pomenesc fără asistenţă financiară externă.

 

Atenuarea riscurilor

 

„Noi am venit pentru a analiza motivele din care au dispărut investitorii şi au plecat ceilalţi donatori externi din Republica Mol­dova. Răspunsul este la suprafaţă. Pierderea încrederii se datorează unei guvernări proas­te în domeniul economic, al fraudelor şi pier­derilor financiare, precum şi corupţiei. Mă refer, în special, la evoluţiile din sectorul ban­car care au început la sfârşitul anului 2014”, a precizat şefa echipei de experţi a FMI.

În aceste condiţii, obiectivul de bază al programului care va fi încheiat de FMI cu Guvernul va fi de a reduce riscurile principa­le pentru creşterea economică, crearea a noi locuri de muncă etc. Scopul principal este să fie restabilită buna guvernare a ţării şi să fie reduse riscurile ce provin, în principal, din sectorul bancar.

„Noi suntem de acord, în mare parte, cu motivele de îngrijorare împărtăşite de re­prezentanţii CNSM. Cât priveşte majorarea pensiilor, suntem în favoarea unor astfel de plăţi mai mari. În acelaşi timp, acest lucru nu trebuie să afecteze caracterul sustenabil al sistemului de finanţe publice, care să permi­tă achitarea acestor pensii pe termen lung. O altă chestiune importantă ţine de economia informală şi cred că incorporarea acesteia în sectorul formal va fi parte a strategiei prin care vor fi majorate pensiile”, a concluzionat Ivanna Vladkova-Hollar.

 

Priorităţi sindicale

 

În context, Sergiu Sainciuc, vicepreşedin­te al CNSM, a accentuat importanţa ca refor­mele din domeniul administrării fiscale să fie continuate. Un studiu lansat recent la Chişi­nău a arătat că, prin măsurile de îmbunătăţi­re a administrării fiscale, în 2015, în bugetul de stat au fost colectate venituri suplimenta­re de aproximativ 700 mln. de lei. Totodată, factorii de răspundere au ajuns la concluzia că, prin continuarea acestei reforme, veni­turile la bugetul de stat ar putea fi cel puţin dublate.

„Se presupune că toate rezervele sunt în economia informală. Noi considerăm că structurile fiscale, împreună cu Inspectoratul de Stat al Muncii, trebuie să fie instituţiile de bază care să combată acest fenomen”, a men­ţionat Sergiu Sainciuc.

În cadrul aceleiaşi întrevederi, experţii FMI au mai fost informaţi de către Dumi­tru Ivanov, preşedintele Federaţiei Sindica­le a Educaţiei şi Ştiinţei despre problemele existente în sistemul de învățământ, precum şi despre îngrijorările sindicaliştilor lega­te de regimul actual al controalelor de stat,  ponderea înaltă a muncii nedeclarate în in­dustria uşoară dar şi preconizata reformă a administraţiei publice din ţara noastră. În context, Ana Selin, preşedinta Federaţiei „Sindindcomservice”, s-a referit la necesita­tea dezvoltării economiei şi a industriei şi la posibila privatizare a unore servicii publice, cum este cel de alimentare cu apă.