Eforturi pentru prevenirea, înregistrarea şi tratarea bolilor profesionale

 

Partenerii sociali din ţara noastră sunt în acest an mai decişi ca niciodată să-şi conjuge eforturile în crearea condiţiilor necesa­re pentru prevenirea, certi­ficarea, precum şi tratarea adecvată a morbidităţii pro­fesionale. Asigurări în acest sens au fost date în cadrul unei acțiuni de comemora­re a victimelor accidentelor de muncă produse în 2015, inclusiv a celor 33 de lucră­tori decedaţi, dintre care 13 erau membri de sindicat. Evenimentul a fost orga­nizat în preajma Paştelui Blajinilor.    

 

Astfel, în timp ce în ţară sunt certificate, anual, doar câteva cazuri de îmbolnă­vire profesională sau nici unul, factorii de răspunde­re menționează că, în situa-ţia şi conjunctura actuală, cifra reală a acestora ar tre­bui să fie de cel puțin câte 3000 de persoane.

Deja de mai bine de un deceniu, la nivel interna­ţional este o zi dedicată comemorării celor care şi-au pierdut viaţa în urma accidentelor de muncă şi a maladiilor profesionale, a remarcat Oleg Budza, pre­şedintele CNSM, în cadrul ceremoniei sus-menţiona­te. Această zi este consacra­tă promovării securităţii şi sănătăţii la locul de lucru, în special, prevenirii acci­dentelor ce duc la pierderea capacității de muncă a oa­menilor.

În ţara noastră, Ziua Mondială pentru Securi­tate şi Sănătate în Muncă a fost recunoscută oficial, începând din 2010, la ini­ţiativa sindicatelor. Con­form datelor Organizației Internaționale a Muncii, în lume, aproximativ 6300 de oameni mor în fiecare zi din cauza traumelor sau bolilor legate de locul de muncă, iar 5500 – în urma bolilor profesionale.

În acest an, genericul Zilei Mondiale pentru Sănătate și Securitate în Muncă este „Stresul la locul de muncă: o provocare co­lectivă”. Tendințele globale actuale privind stresul la locul de muncă ţin de prea mult zgomot, lumină slabă, temperatură prea scăzută sau prea ridicată, spațiu redus şi neaerisit, expunere la substanțe toxice, lip­sa echipamentelor necesare.

Totodată, riscurile psihosociale, cum ar fi creșterea concurenței, a așteptărilor cu pri­vire la performanțele din domeniul calității și mai multe ore de activitate la locul de muncă, duc la crearea și menținerea unui mediu de lucru tot mai stresant. Lucrăto­rii se mai confruntă și cu schimbări orga­nizatorice, cu reducerea oportunităților de muncă, cu teama de a-şi pierde serviciul, cu disponibilizări în masă și cu șomaj, iar în ultimă instanță, cu grave consecințe asupra sănătății și a bunăstării.

În statele comunitare, gestionarea aces­tui fenomen reprezintă un imperativ, spri­jinit şi de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul, hărțuirea și violența la locul de muncă. În plus, Pactul euro­pean pentru sănătate mintală și bunăstare recunoaște problema exigențelor în schim­bare și a presiunii din ce în ce mai mari la locul de muncă și încurajează angajatorii să aplice măsuri suplimentare de promovare a bunăstării psihice.

 

Contraste naţionale

 

În ţara noastră, starea de lucruri din acest domeniu este diametral opusă. Or, setul de documente și proiectul Hotărâ­rii  Guvernului de ratificare a Convenției nr. 161 a OIM, care prevede crearea servici­ilor de medicină ocupațională, au fost ela­borate, avizate, dar așteaptă încă din 2008 să fie aprobate.

Totodată, indicii legaţi de morbiditatea profesională nu 

corespund stării de lucruri reale şi condiţiilor de muncă. Astfel, în 2015, în ţara noastră ar fi fost înregistrate doar două cazuri de maladii profesionale.

Pe de altă parte, volumul enorm sau de aproape 320 de milioane de lei al indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă a salariaților, achitat în 2015, carac­terizează mult mai exact condițiile în care muncesc angajații decât, bunăoară, rezul­tatele atestării locurilor de muncă. Acestea indică asupra faptului că doar zece la sută dintre salariați ar munci în condiții ce nu corespund normelor sanitare.

 

Colac peste pupăză, moratoriul

 

Pornind de la faptul că în sectorul real sunt folosite, preponderent, tehnologii şi utilaje industriale depăşite de vreme, iar sistemele de încălzire, condiţionare, aspi­raţie a nocivităţilor sunt deconectate sau demontate, este evident că aceşti indici nu sunt reali.

Pe lângă proverbialele deja restricţii impuse de Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, și mo­ratoriul instituit în acest an de Guvern a di­minuat activitatea inspectorilor de muncă, dar şi a Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătății Publice. În aceste condiţii, mulți conducători ai locurilor de muncă organi­zează insuficient activitățile de asigurare a securității și sănătății.

Şi din cauza sistemului actual de asigu­rări sociale de stat, care este neperformant, patronii nu respectă cadrul normativ refe­ritor la asigurarea unor condiții decente de muncă, a sănătăţii şi integrităţii corporale a celor care produc bunuri materiale.

„Suntem convinși că atât timp cât an­gajatorii vor fi obligați să achite plăți com­pensatorii pentru condițiile de muncă ne­favorabile, pentru accidente de muncă cu urmări grave și mortale, ei se vor eschiva de la aceste plăţi prin diferite metode. Or, în prezent, agenții economici achită cotizații egale în fondul de asigurări sociale, indi­ferent de condițiile de muncă, de inciden­ţa accidentărilor, de nivelul morbidității”, a concluzionat Oleg Budza.

 

Minimum 3000

de lucrători din ţara

noastră ar contracta

anual boli profesionale

 

În context, reprezentanţii Inspectoratu­lui de Stat al Muncii au remarcat că mulţi dintre salariaţii moldoveni sunt afectaţi de stres. Drept dovadă servesc numeroasele petiţii depuse la această instituţie, în care oamenii invocă stări de stres şi probleme de sănătate cauzate de acestea.

Deşi legiuitorii moldoveni au definit, încă acum trei-patru ani, cadrul ce ţine de respectarea demnităţii în muncă şi păstra­rea unui climat psihoemoţional sănătos în cadrul unităţilor, foarte puţini angajatori acordă atenţie acestor aspecte. În conse­cinţă, inspectorilor de stat ai muncii le-au fost date indicaţii să verifice dacă aceşti parametri se regăsesc în regulamentele de ordine interioară ale unităţilor.

În acelaşi timp, angajatorii alocă insufi­cienţi bani pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. Ei fac economie pe seama sănătăţii oame­nilor, ceea ce se soldează cu o armată în­treagă de bolnavi profesional.

Totodată, în timp ce pe plan mondial, 160 de milioane de lucrători contractează anual boli profesionale, numărul cazurilor de acest fel înregistrate în ţara noastră este de cele mai multe ori egal cu zero. În acelaşi timp, în situaţia şi conjunctura existentă, cifra respectivă ar trebui să fie de minimum 3000 de persoane.

 

Conjugarea eforturilor

 

În consecinţă, reprezentanţii Inspecto­ratului de Stat al Muncii pledează pentru conjugarea eforturilor tuturor partenerilor sociali în scopul adoptării unui plan de ac­ţiuni orientat spre controlul şi prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Şi Ala Lipciu, coordonatoarea naţională a Organizaţiei Internaţionale a Muncii, s-a pronunţat pentru creşterea rolului dialogu­lui social în soluţionarea acestor probleme. În opinia sa, negocierile colective ar trebui să se axeze şi pe aspecte legate de resursa umană, integrarea şi reintegrarea în mun­că, dar şi pregătirea de retragere la pensia de vârstă.

La rândul lor, specialiştii de la Ministe­rul Sănătăţii şi-au manifestat interesul de a contribui, împreună cu sindicatele, la re­vizuirea programelor de pregătire profesi­onală pentru a se acorda atenţie aspectelor psihoemoţionale, de comunicare, precum şi anticipare a reacţiei în situaţiile de stres din partea tinerilor specialişti înaintea în­cadrării în muncă.

 

Elaborarea cadrului normativ

 

Aceiaşi specialişti au menţionat că, în prezent, Ministerul Sănătăţii depune efor­turi pentru a elabora cadrul normativ ne­cesar ca să fie stabilite condiţii mai clare, mai transparente de diagnosticare a bolilor profesionale. În acest scop, este în stadiu de finalizare procesul de elaborare a unui regulament sanitar cu privire la stabilirea factorilor de diagnostic de boală profesio­nală.

Până acum, lipsa unui astfel de regula­ment a creat impedimente în certificarea maladiilor profesionale, ce sunt mai frec­vente de facto decât cele luate în evidenţă. Regulamentul respectiv urmează ca în cu­rând să fie plasat pe pagina web a Ministe­rului Sănătăţii şi să fie transmis spre aviza­re şi aprobare ulterioară.

De asemenea, a fost remis deja Guvernu­lui un regulament sanitar privind sănătatea persoanelor expuse acţiunii factorilor de risc. Acest document stabileşte norme cla­re privind condiţiile de care trebuie să dis­pună personalul care activează în prezenţa factorilor de risc, mijloacele de protecţie, precum şi accesul la serviciile de sănătate.

Mai mult, factorii de răspundere de la Ministerul Sănătăţii au remis din nou spre avizare proiectul de lege pentru ratificarea de către ţara noastră a Convenţiei 161 a OIM privind serviciile de sănătate ocupa­ţională. Aceasta ar urma să contribuie la crearea unor condiţii bune pentru protecţia salariaţilor contra riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire, precum şi de acces liber la servicii de sănătate în caz de contractare a vreunei maladii profesionale.