
Foto: api.md
Femeile din ţara noastră continuă să fie reflectate în mass-media mai puţin decât bărbaţii, în pofida unor eforturi de monitorizare şi asigurare a unui grad mai înalt de egalitate în această privinţă.
Un raport privind rezultatele unei autoevaluări a instituţiilor mass-media prin prisma dimensiunii de gen a fost făcut public recent în cadrul unei mese rotunde organizate la Chişinău de reprezentanţii Asociaţiei Presei Independente, cu suportul Programului ONU „Femeile în politică”.
Petru Macovei, directorul executiv al API, a precizat că cele 30 de instituţii mass-media, care iau parte la programul respectiv de autoevaluare, aveau la începutul monitorizării, în medie, o pondere de 14% a femeilor în rol de eroi principali ai articolelor realizate. După şase luni, această pondere este de 22 la sută.
Evoluţiile diferă însă după tipurile de mass-media. Dacă în presa on-line acest indicator a crescut de la 11 la începutul monitorizării până la 20 la sută în prezent, iar în mediile tv – de la 15 până la 23 la sută, în presa scrisă el a pornit de la 23 la sută, s-a majorat ulterior până la 26, după care a scăzut iar până la 23 la sută.
Scopul este de a atinge o pondere a protagoniştilor femei vs. bărbaţi cât mai aproape de 50 la 50. Se consideră că este o medie acceptabilă sub 40 la sută la 60 la sută.
Noi acum avem 22 la sută. Ne-am propus să obţinem o creştere până la 29 la sută. Situaţia e un pic mai bună în televiziune, unde această pondere este de 23 la sută faţă de 20 în presa on-line şi de 23 în presa scrisă.
„Este totuşi vorba de o creştere, care e de opt la sută în şase luni, ceea ce credem că e până la urmă destul de puţin”, a apreciat Petru Macovei.
Directorul executiv al API a adăugat că cel mai la îndemână instrument prin intermediul căruia poate fi asigurată o mai mare egalitate în reflectarea femeilor şi bărbaţilor în produsele jurnalistice este
echilibrarea opiniilor pe criterii de gen. O altă pârghie ar fi atribuirea unei ponderi mai mari subiectelor în care femeile sunt în rol de eroi secundari.
Totodată, accentul trebuie pus şi pe o mai mare prezenţă a femeilor atât protagoniste, cât şi eroi secundari în articole ce ţin de politici şi unde în proporţie de 67 la sută este atestată dominaţia masculină.
Cu toate acestea, în ţara noastră, în general, lucrurile în această privinţă nu stau chiar atât de prost. Acest lucru nu înseamnă însă că nu este loc pentru mai bine. Or, situaţia din unele ţări în care femeile sunt dezavantajate de mass-media nu poate servi drept indicator. Este vorba despre anumite drepturi de care ar trebui să beneficieze în egală măsură femeile şi bărbaţii, a concluzionat Petru Macovei.
În calitatea sa de membră a echipei de monitorizare, Daniela Terzi-Barbăroşie, a recomandat jurnaliştilor antrenaţi în autoevaluarea de gen să-şi lărgească lista surselor de informaţii cu experte femei. Totodată, Daniela Terzi-Barbăroşie a îndemnat reprezentanţii mass-media să promoveze formele feminine pentru diferite funcţii şi profesii.
La rândul lor, şi alţi membri ai echipei de monitorizare au remarcat faptul că, dacă la nivel de opinii ale expertelor reflectate în produsele jurnalistice, situaţia e mai bună, în ceea ce priveşte subiectele despre femeile implicate în procesul de luare a deciziilor la nivel înalt sau despre migrante, acestea aproape că lipsesc.
În consecinţă, experţii în materie de gen au solicitat mediilor de informare electronice să asigure o mai mare participare a femeilor la emisiuni şi talk-show-uri. În acest scop, este necesar să se ţină cont de faptul că ele necesită, de regulă, mai mult timp pentru pregătire şi, în mod corespunzător, să fie invitate cu 2-3 zile înainte, atunci când acest lucru este cu putinţă.