11 decembrie 2023
Chisinau
Social

Visul moldovenilor de a îmbătrâni frumos, încă foarte departe de realitate

Loading
Social Visul moldovenilor de a îmbătrâni frumos, încă foarte departe de realitate
Visul moldovenilor de a îmbătrâni frumos, încă foarte departe de realitate

batrini-moldova

 

70% din populația în vârstă de 55 ani şi mai mult din Re­publica Moldova au șanse limitate de a îmbătrâni ac­tiv și sănătos. Este una din concluziile studiului „Indi­cele de îmbătrânire activă în Republica Moldova”, ela­borat de Centrul de cerce­tări demografice, în parte­neriat cu Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei și UNFPA, Fondul ONU pen­tru Populație.

 

Indicele de îmbătrânire acti­vă este un indicator care măsoa­ră situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene. Moldova este una dintre primele țări din afara UE care a elaborat acest Indice.

Republica Moldova prezintă restanțe semnificative la toate do­meniile Indicelui de îmbătrânire activă și componentele acestuia. Astfel, Moldova înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populația de vârstă pre-pensio­nară 55-59/60-64 de ani (49% și, respectiv, 27,6%), media țărilor UE fiind de 62,2% și, respectiv, 31,5%. Doar 1 din 10 persoane în vârstă participă activ și se impli­că în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar 1/3 din vârstnici.

Moldova are o capacitate foarte redusă pentru îmbătrânirea ac­tivă, precum și un mediu nefavo­rabil pentru aceasta. Una din ca­uze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE (practic, cu zece ani mai mică). Printre alți factori se numără ni­velul scăzut de studii și bunăsta­re mintală a populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a aces­tei categorii de populație (32,2%), spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Vârstnicii din Republica Moldo­va au deprinderi limitate în 

utili­zarea tehnologiilor informaționale (2,9%, comparativ cu 40,8%, me­dia înregistrată în țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3%, comparativ cu 4,5% în țările UE).

Diferențe semnificative ale In­dicelui de îmbătrânire activă și componentele sale se înregistrează și între femei și bărbați. Femeile în vârstă sunt mult mai dezavantaja­te, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabi­litatea materială, financiară și fizi­că. Indicele de îmbătrânire activă pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați e de 29,2 puncte.

 

Moldova are

o capacitate foarte redusă pentru

îmbătrânirea activă

 

Prezentând rezultatele anali­zei, Mariana Buciuceanu-Vrabie, cercetătoare științifică, coordona­toare a Centrului de cercetări de­mografice, a constatat că barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale, care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și inte­grare pe piața muncii și în socie­tate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației.

„În țările cu cel mai înalt punc­taj, precum Suedia (44,9), Dane­marca (40,3), Olanda (40), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39), implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt. Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie, peste 17%, implicare politică – 31,4%. 8 din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și me­dical ridicat, fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.

În baza rezultatelor studiului au fost propuse un set de recomandări cu accent prioritar pe trei domenii: (1) sănătate, prin acțiuni orientate spre profilaxia bolilor și asigurarea cu servicii de calitate, accesibile și echitabile; (2) participare prin asi­gurarea integrării în câmpul mun­cii a persoanelor în vârstă; (3) se­curitatea prin sporirea siguranței mediului de trai, inclusiv adaptat necesităților vârstnicilor (infra­structură, transporturi, clădiri etc.), prevenirea violenței, a abu­zului și discriminării persoanelor în vârstă.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand