27 februarie 2024
Chisinau
Social

Cum sunt folosiţi banii noştri pentru pensii, sănătate

Loading
Social Cum sunt folosiţi banii noştri pentru pensii, sănătate
Cum sunt folosiţi banii noştri pentru pensii, sănătate
fond-pensii

Foto: realitatea.net

 

Statul este necruţător cu noi atunci când nu plătim contribuţi­ile la bugetul asigurărilor sociale de stat, la fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medica­lă. Ne ameninţă că ne va lipsi de sursa de existenţă atunci când nu vom putea munci şi chiar cu în­chisoarea, în caz că nu procurăm poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

 

Risipă a banilor acumulaţi pentru sănătate

 

Dar ce se întâmplă cu banii noştri pe ca­re-i plătim pentru pensii, pentru sănătate? Cât de raţional sunt folosiţi? Depinde ca­litatea serviciilor medicale, mărimea pen­siei de suma de bani pe care o dăm lunar Companiei Naţionale de Asigurare Medi­cală, Casei Naţionale de Asigurări Sociale? Bunăoară, un raport al Curţii de Conturi privind auditul folosirii fondurilor de asi­gurări obligatorii de asistenţă medicală re­alizat anul trecut ne dă gata. Se dovedeşte că resursele financiare, adică contribuţiile noastre plătite pentru sănătate, destinate asistenţei medicale primare, spitaliceşti, pentru dezvoltarea şi modernizarea institu­ţiilor din domeniul ocrotirii sănătăţii sunt folosite inadecvat sau, cum se spune în ra­port, banii sunt cheltuiţi fără a se asigura respectarea „principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate”.

Aceasta, pentru că instituţiile şi mecanis­mele de gestionare a contribuţiilor pe care noi le achităm pentru sănătate nu fac faţă unor criterii de performanţă. De exemplu, în anul 2014, în fondurile de asigurare obli­gatorie de asistenţă medicală s-a creat un deficit de aproape 42 de milioane de lei. În timp ce, după cum au devenit publice une­le date preliminare privind investigaţiile ce ţin de furtul miliardului şi falimentul celor trei bănci comerciale, conducerea Com­paniei Naţionale de Asigurare Medicală a plasat sute de milioane de lei, plătite drept contribuţii pentru asigurarea obli­gatorie de asistenţă medicală, cu titlu de depozite, în una dintre aceste instituţii bancare.

 

Planificare defectuoasă a cheltuielilor pentru asistenţă medicală

 

Se susţine că cheltuielile exorbitante se fac pentru că nu există măcar nişte indica­tori de relevanţă ce ar permite evaluarea utilizării eficiente a banilor plătiţi de noi din salarii sau din procurarea poliţelor de asigurare medicală, determinarea prelimi­nară a numărului de beneficiari de servicii medicale, precum şi a cifrei de instituţii medicale cu care ar putea fi încheiate con­tracte de finanţare din fondurile de asigu­rare obligatorie de asistenţă medicală. Nu se poate şti nici ce 

gamă de servicii medi­cale ar putea fi prestată. În opinia Curţii de Conturi, utilizarea iraţională a contribuţii­lor plătite de noi pentru sănătate intervine ca urmare a unei „planificări defectuoase, netransparente şi neparticipative a cheltu­ielilor din FAOAM” (fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală).

După cum rezultă din raport, cheltuie­lile exagerate, nejustificate ale resurselor financiare destinate domeniului public al sănătăţii ar rezulta şi din cauza încheie­rii unor contracte de prestare a serviciilor cu instituţiile medicale neacreditate, ceea ce afectează calitatea asistenţei medicale acordate contribuabililor fondurilor de asi­gurare obligatorie de asistenţă medicală. De asemenea, încheierea contractelor şi finanţarea serviciilor medicale din spitale se face fără a se ţine cont de indicatorii de performanţă pe care trebuie să le înregis­treze acestea. În acelaşi timp, proiectele in­vestiţionale sunt realizate în mod aleatoriu, arbitrar, fără a se recurge la o prioritizare a acestora.

Pe motiv că multe dintre instituţiile pu­blice, abilitate să contribuie la gestionarea veniturilor care se acumulează în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă me­dicală, nu-şi fac datoria pe deplin în ceea ce priveşte organizarea şi derularea acti­vităţilor de control, s-a produs o adminis­trare distorsionată a resurselor financiare, mai ales ale acelor destinate dezvoltării şi modernizării instituţiilor medicale. Astfel, s-a dovedit că, după ce au fost verificate opt proiecte, cu o valoare totală de 94 de milioane de lei, 74,5 milioane de lei au fot utilizate fără a fi asigurat principiul de eco­nomie şi eficienţă a fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Pentru plata serviciilor medicale pre­state în spitalele din ţară au fost cheltuite aproape 2,2 miliarde de lei. Însă Curtea de Conturi are dubii că această sumă extrem de mare va avea drept rezultat îmbunătăţi­rea calităţii serviciilor medicale şi a indica­torilor  de sănătate a populaţiei ţării, câtă vreme nu există nişte indicatori de perfor­manţă, după care ar putea fi măsurat nive­lul de eficienţă al asistenţei medicale.

Nici la capitolul folosirii exhaustive, ra­ţionale a mijloacelor bugetului de asigurări sociale de stat nu se face mare treabă, re­zultă dintr-un raport-sinteză al Centrului analitic „Expert–Grup”. Este adevărat că, de exemplu, acum un an, s-a înregistrat un surplus de peste nouă milioane de lei. Dar acesta a provenit nu ca urmare a creşterii semnificative a veniturilor bugetului asigu­rărilor sociale de stat (dimpotrivă, acestea au scăzut cu peste 160 de milioane de lei), ci pentru că cheltuielile au fost diminuate în mod drastic. Ceea ce înseamnă că a con­dus la o diminuare considerabilă a volumu­lui prestaţiilor sociale plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat. În timp ce chel­tuielile pentru întreţinerea Casei Naţiona­le  de Asigurări Sociale, constată raportul „Expert–Grup”, nu au suportat nici un fel de reduceri.

 

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand