4 martie 2024
Chisinau
Social

Conferința privind schimbările climatice, un pas istoric

Loading
Social Conferința privind schimbările climatice, un pas istoric
Conferința privind schimbările climatice, un pas istoric
schimbari-climaterice

Foto: argumentpress.ro

 

Cea de a 21-a Conferință privind schimbările climatice, desfășurată recent la Paris, a fost unul dintre cele mai ample evenimente internaționale, iar Acordul asupra climei, adoptat în cadrul acestui for și aprobat la 12 decem­brie de către Conferința Mondială a ONU, a fost calificat drept unul istoric. Actul respectiv urmează să înlocuiască, de fapt, Acordul de la Kyoto (Japo­nia), un acord internațional adoptat în decembrie 1997, pentru a comple­ta Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice care obligă țările dezvoltate și cele cu economie în tranziție să reducă sau să stabilizeze emi­siile de gaze cu efect de seră.

 

Acest ultim acord global a fost susținut de reprezentanții a 195 de țări care, în acest fel, s-au angajat să reducă poluarea mediului. Cu toții la unison au remarcat că semnarea actului în cauză a fost o performanță enor­mă. La rândul său, Ban Ki-moon, Secretarul General al ONU, a calificat acordul drept o „poliță medicală” pentru planetă. De altfel, în opinia oficialului, acest act este doar un prim impuls pentru viitor.

 

Incursiune în istorie

 

Tentativa precedentă de a semna un acord global de acest fel a fost făcută în cadrul Conferinței pentru Climă a ONU desfășurată în anul 2009 la Copenhaga, doar că atunci intenția a eșuat. Reuniți în capitala Dane­marcei, liderii mondiali nu au mai reușit să ajungă la un acord de principiu și să semneze un act care să conțină angajamentele concre­te ale țărilor la capitolul reducerea emisiilor. Anume din acest motiv, pentru întreaga pla­netă, conferința preconizată la Paris urma să fie și una decisivă. Forul a îndreptățit toate așteptările, ba chiar mai mult, potrivit experților, conferința poate fi calificată chiar drept un triumf, or aceasta a încununat pa­tru ani de negocieri foarte dificile, în cadrul cărora participanții au încercat să găsească o soluție de compromis pentru interesele sta­telor dezvoltate și ale statelor în dezvoltare, interese care de multe ori erau contradic-torii.

În cadrul negocierilor, Laurent Fabius, ministrul de Externe al Franței, care a pre­zidat lucrările Summit-ului pentru climă de la Paris, și-a exprimat speranța că în urma discuțiilor va fi totuși încheiat un acord du­rabil: „Există toate premisele pentru a în­cheia o tranzacție universală și ambițioasă… Niciodată anterior nu a mai existat o intenție atât de puternică (pentru a face așa ceva)”. În final, intențiile au asigurat și un rezultat pe potrivă.

 

Pragul critic

 

Conferința a 21-a a ONU la tema modifi­cărilor climatice (СОР 21) a durat două săp­tămâni și este considerată prima conferință reușită în acest domeniu după anul 1992. Astfel, 186 de țări dintre cele care au semnat acordul deja au elaborat planuri individua­le în domeniul combaterii încălzirii globale. În conformitate cu angajamentele asumate, acestea urmează să depună toate eforturile pentru a nu permite sporirea temperaturii globale cu mai mult de 2 grade Celsius. Toto­dată, potrivit scenariului ideal, ar urma să fie limitată creşterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius.

Ideea e că 2 grade Celsius reprezintă pragul critic care ar putea provoca schim­bări dramatice ale climei, mai exact, secete, inundații și alte calamități naturale grave. Deși savanții sunt de părere ca dacă vom admite creșterea temperaturii globale sub limita indicată, impactul încălzirii globale ar putea fi la fel de catastrofal. Potrivit lui Ban Ki-moon, Secretarul General al ONU, pen­tru mai multe state de litoral și pentru țările dezvoltate mai slab, creșterea temperaturii chiar și cu 1,5 grade s-ar putea solda cu niște consecințe dramatice. Iată de ce, în opinia oficialului, aceste angajamente nu reprezintă plafonul, ci sunt doar prima treaptă.

 

Să fie temperate schimbările climatice

 

Laurent Fabius, ministrul francez de Ex­terne, a menționat că, în afară de atingerea obiectivului ce ține de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, statele lumii urmea­ză să depună și eforturi susținute pentru a promova politici ambițioase în mai multe sectoare (dezvoltarea sectorului regenera­bilelor, eficiența energetică…). Acest proces ar permite înlăturarea piedicilor în soluţio­narea problemelor climatice în multe ţări, în special, prin antrenarea societăţii civile în dezbaterile asupra procesului respectiv”, a menţionat el în raportul său.

 

g_social

Statele bogate şi-au asumat obligaţii de a sprijini financiar sau tehnologic ţările în curs de dezvoltare

 

Noul acord conţine prevederi privind sus­ţinerea ţărilor sărace în procesul de adaptare la schimbările climatice. Ţările dezvoltate şi-au asumat rolul de lider în acordarea asisten­ţei financiare şi tehnologice ţărilor în curs de dezvoltare. Statele bogate şi-au reconfirmat intenţia de a transfera o sută de miliarde de dolari pentru elaborarea noilor resurse ener­getice, începând cu anul 2020. Modul de realizare a obligaţiilor asumate de state con­form acordului semnat va fi monitorizat de o comisie specială. Potrivit planului, aceasta îşi va începe activitatea în 2016.

„Guvernele au  adoptat „reguli de circula­ţie” serioase, transparente şi obligatorii pen­tru toţi, pentru ca ţările să respecte toate de­ciziile pe care le-am luat, a concluzionat Ban Ki-moon. Azi, în sfârşit, putem privi în ochii copiilor şi nepoţilor ca să le spunem că noi toţi împreună, luându-ne de mâini, ne-am înţeles să le lăsăm lor şi generaţiilor viitoare o lume mai potrivită pentru viaţă”.

„Înţelegerile la care s-a ajuns la Paris permit fiecărei delegaţii să revină acasă cu fruntea sus. Munca noastră colectivă costă mai mult decât suma eforturilor noastre in­dividuale. Responsabilitatea noastră istorică este enormă”, l-a susţinut pe şeful ONU La­urent Fabius.

 

Termenul de transpunere în viaţă

 

Textul coordonat al acordului global ur­mează să fie tradus în cele şase limbi oficiale ale ONU, după care va fi prezentat miniştri­lor ţărilor participante. Acordul internaţio­nal semnat va intra în vigoare după ratifica­rea de către cele 55 de ţări, cărora le revin cel puţin 55% din volumul total de emisii. Se presupune că acest lucru se va întâmpla în aprilie 2016.

Primele bilanţuri ale acordului vor fi fă­cute în 2023. Acest lucru, conform delegaţiei franceze, va servi drept bază informaţională pentru ţările participante pentru intensifica­rea acţiunilor pe o direcţie sau alta.

Acordul prevedere şi posibilitatea de pă­răsire a lui. Astfel, conform prevederilor re­spective, acest lucru se poate întâmpla „în orice moment după expirarea a trei ani din ziua intrării lui în vigoare”. Pentru aceasta va fi nevoie doar de o înştiinţare scrisă pe adre­sa ONU.

Ţările participante la conferinţă, prin semnarea acordului global, au convenit să-și revizuiască, la fiecare cinci ani, începând cu 2018, propriile obligaţii în conformitate cu rigorile ştiinţifice.

 

Reacţia din Moldova

 

Rezultatele conferinţei au fost discutate şi la Clubul de presă de la Chişinău, organi­zat de Asociaţia jurnaliştilor de mediu şi tu­rism ecologic (AJMTEM), în parteneriat cu Programul Organizaţiilor Naţiunilor Unite (PNUD) şi cu Ministerul Mediului. Partici­panţii au încercat să identifice în ce măsură se va schimba paradigma soluţionării proble­melor climatice la nivel naţional şi internaţi­onal în legătură cu evenimentul de la Paris.

„Moldova a prezentat două căi care ar pu­tea atenua fenomenele de schimbări clima­tice, s-a menţionat la clubul de presă. Prima metodă ar fi „reducerea necondiţionată”, care poate fi atinsă prin realizarea politicilor naţionale şi a strategiilor de dezvoltare, uti­lizând propriile resurse financiare. Cea de-a doua modalitate este „reducerea condiţiona­tă”, care ar putea fi asigurată doar cu susţi­nerea financiară suplimentară, şi prevede reducerea cu 74-77% a emisiilor gazelor cu efect de seră în comparaţie cu 1990”.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand