27 februarie 2024
Chisinau
Social

Sfârșitul carnetelor de muncă?!

Loading
Social Sfârșitul carnetelor de muncă?!
Sfârșitul carnetelor de muncă?!
carnet-de-munca

Foto: publika.md

 

Carnetele de muncă sunt învechite şi trebuie înlocuite printr-un sis­tem electronic modern de evidenţă a muncii salariaţilor, a afirmat Jörg  Radeke, economist-expert din cadrul Echipei Economice Ger­mane în Republica Moldova. El a făcut această declarație în cadrul unei întrevederi recente cu reprezentanţii conducerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi ai federaţiilor sindicatelor de ramură din ţară, cu ocazia prezentării unui studiu privind concepţia de modernizare a sistemului de evidenţă a muncii salariaţilor din Mol­dova. Potrivit acestuia, carnetele de muncă pe suport de hârtie nu fac faţă cerinţelor sistemului modern de evidenţă a muncii salariaţilor, iar funcţiile acestora sunt preluate de alte instrumente, precum baza de date a Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

 

La răspântie

 

În acelaşi timp, Jörg Radeke a insis­tat că noul sistem de evidenţă a muncii angajaţilor trebuie să respecte o serie de cerinţe. În primul rând, ar fi nece­sar ca acesta să fie uşor de administrat de către toate părţile implicate: salari­aţi, angajatori etc. Să conţină cât mai puţine date de prisos. Mai apoi, a mai precizat dânsul, este obligatoriu să se asigure securitatea datelor şi confiden­ţialitatea acestora, un schimb de infor­maţii şi date dintre instituţiile de stat şi să fie protejate de eventuale încercări de fraudă. Sistemul electronic ar trebui să ofere posibilitatea de a înregistra în timp util  contractele de muncă şi, desi­gur, să contribuie la informarea anga­jaţilor vizavi de schimbările care se fac în carnetele de muncă, pentru ca aces­tea să poată fi comparate în raport cu informaţia prezentată de către patron.

g_social

Accesul liber la baza de date pentru angajaţi  şi securitatea informațiilor, printre principalele exigenţe

 

Totuşi, una dintre principalele exi­genţe faţă de noul sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, în opinia expertului german, ar fi accesul liber, neîngrădit al angajaţilor la datele care se vor con­ţine în baza de date. Adică, aceştia tre­buie să aibă dreptul de a accesa datele stocate on-line, încât să poată verifica corectitudinea executării plăţilor de că­tre patron, realizarea raportului stan­dardizat cel puţin o dată după angajare şi în caz de concediere.

 

Crearea unei baze de date la nivel de ţară şi modificarea Codului muncii

 

Economistul-expert german a men­ţionat că trecerea la un sistem modern de evidenţă a muncii salariaţilor ar putea lua ceva timp, cam jumătate de an, pentru a înfăptui unele măsuri din perspectiva aplicării acestuia. În acest sens, Jörg Radeke a evidenţiat că este necesar de a îndeplini două sarcini de bază. Înainte de toate, ar trebui să se înceapă de la proiectarea şi crearea ba­zei de date. Pentru aceasta, este nevoie de a consulta viitorii utilizatori ai bazei de date şi de a se ajunge la o înţelegere în privinţa informațiilor care urmează să fie stocate în sistemul electronic de evidenţă a muncii salariaţilor, încât acestea să fie comparate cu cele exis­tente la momentul de faţă.

După ce va fi creată baza de date, su­gerează dumnealui, urmează o a două procedură cu caracter obligatoriu şi anume modificarea Codului muncii al Republicii Moldova, în care să fie prevă­zut un cadru temporal, să fie  revizuite obligaţiile patronilor şi ale angajaţilor, să fie operate schimbări în ce priveşte reglementările privind securitatea sis­temului electronic de evidenţă a muncii salariaţilor. Iar opţional, se recomandă colectarea carnetelor de muncă vechi, scanarea acestora şi introducerea celor mai relevanţi termeni în baza de date, după care actele învechite să fie retur­nate angajaţilor.

 

Mai multe posibilităţi de a combate muncă informală

 

Jörg  Radeke a evidenţiat că Echipa Economică Germană în Moldova, care acordă consultaţii conducerii ţării pri­vind soluţionarea diverselor probleme de ordin economic, caută să convingă Guvernul să implementeze noul sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, deoa­rece punerea în aplicare a acestuia pre­supune un cost mic, de 5-5,5 milioane de lei. În plus, ar putea fi solicitată asis­tenţă financiară din partea unor orga­nizaţii internaţionale care activează în ţara noastră.

Dar, cel mai important, a relevat ex­pertul german, este faptul că sistemul electronic oferă un şir întreg de bene­ficii. Ne va permite să avem un sistem de evidenţă a muncii cum numai în ţările cele mai dezvoltate, precum Ger­mania, poţi afla. Adică, va fi mai puţin birocratizat, mai accesibil pentru toate persoanele care doresc să verifice anu­mite date, va înlesni schimbul de date dintre diverse autorităţi şi va facilita ac­tivitatea acestora. Totuşi, beneficiul ca­pital, incontestabil al noului sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, din cele declarate de Jorg Radeke, ar fi impactul considerabil asupra diminuării „muncii la negru” şi a plăţii salariilor „în plic”.

 

Ce cred sindicatele?

 

Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a precizat că, în procesul de ela­borare a acestui studiu, cei doi autori, Ulrike Bechmann şi Jörg Radeke, s-au întreţinut cu conducerea sindicatelor din Moldova, unde au solicitat opinia CNSM faţă de acest subiect. Dumnea­lui a ţinut să sublinieze că propunerea Echipei Economice Germane de a trece la un nou sistem de evidenţă a muncii salariaţilor este extrem de valoroasă mai ales în contextul punerii în aplica­re a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand