Sfârșitul carnetelor de muncă?!

Foto: publika.md

Carnetele de muncă sunt învechite şi trebuie înlocuite printr-un sis­tem electronic modern de evidenţă a muncii salariaţilor, a afirmat Jörg  Radeke, economist-expert din cadrul Echipei Economice Ger­mane în Republica Moldova. El a făcut această declarație în cadrul unei întrevederi recente cu reprezentanţii conducerii Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi ai federaţiilor sindicatelor de ramură din ţară, cu ocazia prezentării unui studiu privind concepţia de modernizare a sistemului de evidenţă a muncii salariaţilor din Mol­dova. Potrivit acestuia, carnetele de muncă pe suport de hârtie nu fac faţă cerinţelor sistemului modern de evidenţă a muncii salariaţilor, iar funcţiile acestora sunt preluate de alte instrumente, precum baza de date a Casei Naţionale de Asigurări Sociale.

La răspântie

În acelaşi timp, Jörg Radeke a insis­tat că noul sistem de evidenţă a muncii angajaţilor trebuie să respecte o serie de cerinţe. În primul rând, ar fi nece­sar ca acesta să fie uşor de administrat de către toate părţile implicate: salari­aţi, angajatori etc. Să conţină cât mai puţine date de prisos. Mai apoi, a mai precizat dânsul, este obligatoriu să se asigure securitatea datelor şi confiden­ţialitatea acestora, un schimb de infor­maţii şi date dintre instituţiile de stat şi să fie protejate de eventuale încercări de fraudă. Sistemul electronic ar trebui să ofere posibilitatea de a înregistra în timp util  contractele de muncă şi, desi­gur, să contribuie la informarea anga­jaţilor vizavi de schimbările care se fac în carnetele de muncă, pentru ca aces­tea să poată fi comparate în raport cu informaţia prezentată de către patron.

Accesul liber la baza de date pentru angajaţi  şi securitatea informațiilor, printre principalele exigenţe

Totuşi, una dintre principalele exi­genţe faţă de noul sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, în opinia expertului german, ar fi accesul liber, neîngrădit al angajaţilor la datele care se vor con­ţine în baza de date. Adică, aceştia tre­buie să aibă dreptul de a accesa datele stocate on-line, încât să poată verifica corectitudinea executării plăţilor de că­tre patron, realizarea raportului stan­dardizat cel puţin o dată după angajare şi în caz de concediere.

Crearea unei baze de date la nivel de ţară şi modificarea Codului muncii

Economistul-expert german a men­ţionat că trecerea la un sistem modern de evidenţă a muncii salariaţilor ar putea lua ceva timp, cam jumătate de an, pentru a înfăptui unele măsuri din perspectiva aplicării acestuia. În acest sens, Jörg Radeke a evidenţiat că este necesar de a îndeplini două sarcini de bază. Înainte de toate, ar trebui să se înceapă de la proiectarea şi crearea ba­zei de date. Pentru aceasta, este nevoie de a consulta viitorii utilizatori ai bazei de date şi de a se ajunge la o înţelegere în privinţa informațiilor care urmează să fie stocate în sistemul electronic de evidenţă a muncii salariaţilor, încât acestea să fie comparate cu cele exis­tente la momentul de faţă.

După ce va fi creată baza de date, su­gerează dumnealui, urmează o a două procedură cu caracter obligatoriu şi anume modificarea Codului muncii al Republicii Moldova, în care să fie prevă­zut un cadru temporal, să fie  revizuite obligaţiile patronilor şi ale angajaţilor, să fie operate schimbări în ce priveşte reglementările privind securitatea sis­temului electronic de evidenţă a muncii salariaţilor. Iar opţional, se recomandă colectarea carnetelor de muncă vechi, scanarea acestora şi introducerea celor mai relevanţi termeni în baza de date, după care actele învechite să fie retur­nate angajaţilor.

Mai multe posibilităţi de a combate muncă informală

Jörg  Radeke a evidenţiat că Echipa Economică Germană în Moldova, care acordă consultaţii conducerii ţării pri­vind soluţionarea diverselor probleme de ordin economic, caută să convingă Guvernul să implementeze noul sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, deoa­rece punerea în aplicare a acestuia pre­supune un cost mic, de 5-5,5 milioane de lei. În plus, ar putea fi solicitată asis­tenţă financiară din partea unor orga­nizaţii internaţionale care activează în ţara noastră.

Dar, cel mai important, a relevat ex­pertul german, este faptul că sistemul electronic oferă un şir întreg de bene­ficii. Ne va permite să avem un sistem de evidenţă a muncii cum numai în ţările cele mai dezvoltate, precum Ger­mania, poţi afla. Adică, va fi mai puţin birocratizat, mai accesibil pentru toate persoanele care doresc să verifice anu­mite date, va înlesni schimbul de date dintre diverse autorităţi şi va facilita ac­tivitatea acestora. Totuşi, beneficiul ca­pital, incontestabil al noului sistem de evidenţă a muncii salariaţilor, din cele declarate de Jorg Radeke, ar fi impactul considerabil asupra diminuării „muncii la negru” şi a plăţii salariilor „în plic”.

Ce cred sindicatele?

Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a precizat că, în procesul de ela­borare a acestui studiu, cei doi autori, Ulrike Bechmann şi Jörg Radeke, s-au întreţinut cu conducerea sindicatelor din Moldova, unde au solicitat opinia CNSM faţă de acest subiect. Dumnea­lui a ţinut să sublinieze că propunerea Echipei Economice Germane de a trece la un nou sistem de evidenţă a muncii salariaţilor este extrem de valoroasă mai ales în contextul punerii în aplica­re a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană.