27 februarie 2024
Chisinau
Social

Viaţa pensionarilor: sărăcie, suferinţă şi umilinţă

Loading
Social Viaţa pensionarilor: sărăcie, suferinţă şi umilinţă
Viaţa pensionarilor: sărăcie, suferinţă şi umilinţă

pensionari

 

Peste 22 la sută din numărul pensionarilor după limita de vârstă din ţară, ceea ce reprezintă aproape 7% din totalul populaţiei ocupate sau aproximativ 80 de mii de persoane continuă să lucreze şi după ieşirea la pensie. Acestea sunt rezultatele barometrului demografic „Calitatea vieţii persoanelor vârstnice”, realizat de către Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), cu suportul Fondului ONU pentru Popu­laţie şi al Centrului de Cercetări Demografice.

 

Muncesc pentru a supravieţui

 

De altminteri, în opinia autorilor studiului realizat în baza acestui document, Olga Ga­gauz, doctor habilitat în sociologie, şi Anatol Rojco, doctor în economie, ambii colaboratori ai INCE, în oraşele mari, unde sunt oportuni­tăţi mai mari de angajare în câmpul muncii, numărul pensionarilor care lucrează se dove­deşte a fi mai impunător. De exemplu, în mu­nicipiul Chişinău activează în câmpul muncii peste 36% dintre pensionari.

De ce pensionarii din ţările Uniunii Euro­pene, din statele cele mai dezvoltate aleg să călătorească cât mai mult prin lume, să se re­laxeze în fiecare zi după ieşirea la pensie, să se bucure de o bătrâneţe tihnită, în timp ce bă­trâneii noştri preferă să muncească? Autorii studiului explică precum că persoanele vârst­nice din ţara noastră sunt nevoite să mun­cească după ieşirea la pensie spre a-şi câştiga mijloace de existenţă pentru traiul zilnic, din cauza insuficienţei mijloacelor financiare.

 

Sărăcia afectează cel mai mult persoanele vârstnice

 

De bună seamă, datele unei cercetări a bu­getelor gospodăriilor casnice realizate de că­tre Biroul Naţional de Statistică (BNS) arată că persoanele în etate sunt într-o situaţie ne­favorabilă. Venitul disponibil, care constituie 1758 de lei pe lună, este mai mic decât me­dia pe ţară. În aceste condiţii, riscul sărăciei în gospodăriile casnice alcătuite din oameni bătrâni este cu mult mai mare decât în cele­lalte gospodării. De exemplu, rata sărăciei absolute în gospodăriile casnice formate doar din persoane în etate se ridică la aproape 13%, adică cu 1,4 la sută faţă de media pe ţară.

 

g_social

Perfecţionarea sistemului de asigurări sociale şi majorarea pensiilor, premise pentru îmbunătăţirea vieţii pensionarilor

 

Numărul persoanelor vârstnice creşte în fiece an. Doar în perioada anilor 2010-2014, numărul persoanelor care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă a crescut de la 460,5 mii până la 507,5 mii de oameni, adică cu 10,2%. La începutul anului curent, potri­vit datelor BNS, în ţara noastră locuiau 576,6 mii de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, ceea ce reprezintă 16 la sută din numărul total al populaţiei stabile din Republica Moldova. Pentru comparaţie, ponderea persoanelor în vârstă la nivel global se ridica în 2013 la cota de 11,7%. Mai mult, Olga Gagauz a declarat că proporţia oamenilor bătrâni din ţara noastră va creşte către 2035 până la 25 la sută, iar că­tre 2050 va constitui peste 30%.

 

Pensia acoperă doar 83% din minimul de existenţă

 

Deci, există o tendinţă constantă de creşte­re a numărului de pensionari, însă, din păca­te, nu se atestă şi o creştere a nivelului de trai al acestora. Să zicem, mărimea pensiei luna­re pentru limita de vârstă a crescut din 2010 până în 2014 până la 1114,7 lei, adică cu peste 33%. Însă, din cauza inflaţiei, aceasta a cres­cut în mod real doar cu 7,8 la sută. Iar dacă luăm în calcul devalorizarea monedei naţio­nale ca urmare a furtului miliardului din cele trei bănci, ar rezulta că puterea de cumpărare a unui pensionar este chiar mai mică decât în anul 2010. Dar, chiar şi aşa, arată datele stu­diului „Calitatea vieţii persoanelor vârstnice”, mărimea pensiei pentru limita de vârstă per­mite doar satisfacerea a 83 la sută din valoa­rea necesităţilor minime ale persoanelor în etate. Cel mai greu o duc pensionarii care au lucrat în agricultură şi primesc 710,7 lei, ceea ce reprezintă 53% din minimul de existenţă.

În timp ce puterea de cumpărare a pensio­narilor este compromisă de scumpirile galo­pante şi de prăbuşirea catastrofală a cursului de schimb al monedei naţionale, cheltuielile acestora cresc cu nemiluita. Doar de la înce­putul anului curent, după calculele lui Anatol Rojco şi ale Olgăi Gagauz, acestea au crescut cu peste 6%. Aproape jumătate din pensie se îndreaptă pentru cumpărarea produselor ali­mentare, în timp ce restul populaţiei cheltu­ieşte în acest scop mai puţin de 44%. Mai bine de un sfert din aceasta se cheltuieşte pentru întreţinerea şi dotarea locuinţei, iar aproape 10 la sută din pensie sunt absorbite pentru sănătate.

Într-adevăr, odată cu înaintarea în vârstă, starea de sănătate a omului se înrăutăţeşte, sporesc cheltuielile în acest scop. Potrivit re­zultatelor cercetării bugetelor gospodăriilor casnice, aproape 70% din numărul persoane­lor în etate suferă de boli cronice, dintre care aproape jumătate sunt afectate de maladii ale aparatului circulator. Aproape 33 la sută din persoanele în etate intervievate în cadrul barometrului demografic realizat de INCE îşi apreciază starea sănătăţii drept „rea” şi „foar­te rea”. Autorii studiului consideră că această categorie de persoane cheltuieşte lunar peste 170 de lei sau de 1,7 ori mai mult decât restul populaţiei ţării pentru serviciile medicale.

Nu stau mai bine persoanele în etate nici în ce priveşte gradul de asigurare cu comodităţi comunale. Doar puţin mai mult de un sfert dintre ei, adică 26,5%, beneficiază de încălzi­re centrală sau autonomă, din care cauză, mai ales pensionarii de la ţară, în proporţie de 96%, îşi încălzesc casele cu lemne şi cărbune. Doar fiecare al patrulea pensionar dispune de baie. Nici jumătate dintre ei nu beneficiază de serviciile de canalizare. Cel mai mare confort pe care şi-l pot permite pensionarii din ţară îl constituie un aparat de telefon în propria casă, adică 85% dintre ei declară că se bucură de serviciile de telefonie fixă. De asemenea, 97 din 100 de pensionari declară că au un televizor în casă, iar 90 din 100 de persoane în vârstă confirmă că au frigider. Doar 30-40 din 100 de pensionari spun că şi-au procurat maşină de spălat şi aspirator de praf. Însă majoritatea acestor obiecte de uz casnic sunt vechi, de peste 3-15 ani.

 

Doar 5 la sută dintre pensionari sunt mulţumiţi de nivelul de trai

 

Dar cum îşi apreciază nivelul de trai înşişi pensionarii? Studiul relevă că 22% din per­soanele vârstnice consideră că trăiesc „rău şi foarte rău”. Doar 5% dintre ei spun că o duc „bine şi foarte bine”.  Se constată o scădere a nivelului de trai în comparaţie cu anul prece­dent. De altfel, şi cercetarea globală a calităţii vieţii persoanelor vârstnice din anul curent, realizată de Global AgeWatch Index, ce re­flectă asigurarea materială, starea de sănă­tate, educaţia şi ocuparea, condiţiile de viaţă, dezvăluie că Republica Moldova ocupă locul 77 în ratingul ţărilor europene, coborând cu trei poziţii faţă de anul trecut.

De aceea, autorii studiului propun per­fecţionarea sistemului de asigurări sociale şi majorarea cuantumului pensiilor la nivelul minimului de trai, ceea ce va permite reduce­rea sărăciei în mediul persoanelor în vârstă. Sunt nişte soluţii care vin în consonanţă cu revendicările Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova. În afară de aceasta, Maria Creminscaia, consultant principal-ex­pert în probleme financiare şi social-econo­mice al CNSM, consideră că, pentru a reduce ponderea persoanelor în etate, este nevoie de a stimula natalitatea, iar pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale pensionarilor, îndeosebi ale celor care muncesc, dumneaei sugerează recalcularea periodică a pensiilor celor ce se află în câmpul muncii, în funcţie de salariile înregistrate.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand