Jim Yong Kim, președintele Grupului Băncii Mondiale, declara cândva că în ultimul sfert de secol au fost obținute progrese enorme în lupta contra sărăciei. Astfel, se estimează că, anul viitor, numărul persoanelor de pe glob care câștigă mai puțin de 1,25 dolari SUA pe zi urmează să scadă până la 12 procente, ceea ce va constitui o reducere cu două treimi faţă de 1990. Adică, ar însemna că, după un sfert de secol, un miliard de oameni nu vor mai trăi în sărăcie extremă.
Este o mare performanţă în combaterea sărăciei pe glob. Totuși, Jim Yong Kim avertizează că va fi mult mai dificil de ajutat următorul miliard de oameni să scape de sărăcie. Este mult de lucru, spune dumnealui, mai ales în unele regiuni ale Africii, unde în fiecare zi aproximativ 450 de milioane de oameni se trezesc în sărăcie. Tocmai pornind de la considerentele invocate, instituţia financiară internaţională îşi stabilește două obiective: eradicarea sărăciei extreme până în 2030 și creșterea a ceea ce noi numim „prosperitate partajată” în rândul celor care reprezintă cele mai sărace 40% de oameni din țările în curs de dezvoltare.
 |
Creşterea economică trebuie să îmbunătăţească traiul tuturor membrilor societăţii |
Conform definiţiei lui Jim Yong Kim, creșterea prosperității partajate înseamnă eforturi pentru a face ca creșterea economiei globale să conducă la îmbunătățirea traiului tuturor membrilor societății, ci nu doar a vieții câtorva privilegiați. Aceasta înseamnă creșterea veniturilor a 40 de procente ale persoanelor cu cele mai mici salarii din țările în curs de dezvoltare și îmbunătățirea accesului acestora la elementele esențiale ale vieții, inclusiv la hrană, adăpost, asistență medicală, educație și locuri de muncă.
Deși creșterea veniturilor individuale contează foarte mult, spune președintele Băncii Mondiale, aceasta constituie doar o parte a ecuației de majorare a prosperității partajate. Este nevoie, totodată, precizează Jim Yong Kim, de o creștere economică generatoare de beneficii, ce ar crea societăți mai echitabile. În concluzie, dincolo de sporirea veniturilor, creșterea prosperității partajate are drept finalitate îmbunătățirea egalității de gen, accesul oamenilor cu venituri mici la hrană, adăpost, apă curată, salubritate, asistență medicală, educație și locuri de muncă. În esență, acesta este un obiectiv de reducere a inegalității pe glob.
Motivație pentru muncă, inovație, susţinere reciprocă
Mai apoi, majorarea prosperității partajate, precizează conducătorul instituţiei financiare internaţionale, contribuie la afirmarea spiritului dreptății. Or, nu demult, Organizația de combatere a sărăciei Oxfam International a raportat că 85 cei mai bogați oameni din lume dețin o avere comună egală cu averea celor mai săraci 3,6 miliarde de oameni de pe planetă. Însuşi faptul că un număr atât de mare de oameni din lume trăieşte în sărăcie extremă reprezintă o pată pe conștiința colectivă globală, constată cu regret Jim Yong Kim. În viziunea lui, este extrem de importantă garantarea posibilității individului de a culege recompense financiare pentru munca grea și de a se bucura de succes. Deoarece astfel se creează motivația pentru muncă, se stimulează inovația, se încurajează oamenii să se ajute reciproc.
Veniturile persoanelor cu câştiguri mici cresc mai încet
La modul concret, cum vede președintele Grupului Băncii Mondiale majorarea prosperității partajate? Un parametru important de măsurare ar fi nivelul relativ de venit al celor mai sărace 40 de procente din populația unei țări. În ultimul deceniu, susţine dânsul, rata de creștere a veniturilor păturii respective de persoane a fost mai înaltă decât în cazul populației generale în 52 din 78 de țări slab dezvoltate. În acelaşi timp, progresul mixt de realizare a obiectivelor ONU de dezvoltare a mileniului demonstrează că bunăstarea generală a gospodăriilor care fac parte din cele 40 de procente rămâne mult mai scăzută comparativ cu cea a gospodăriilor cu venituri mari. Chiar dacă veniturile lor au crescut mai repede, gospodăriile cu profituri mici nu se bucură de aceleași beneficii sociale ca cele mai bogate, inclusiv din perspectiva accesului la hrană, apă curată și salubritate.
Premisă esenţială pentru combaterea sărăciei
Jim Yong Kim ne relatează că majorarea prosperității partajate devine mecanismul Băncii Mondiale pentru combaterea problemei inegalității, a sărăciei. Se sugerează conceperea a patru strategii pentru realizarea acestui obiectiv: dezvoltarea capitalului uman, construirea și implementarea rețelelor de securitate socială bine concepute, oferirea stimulentelor pentru sectorul privat în vederea creării locurilor de muncă atractive și implementarea politicilor fiscale și ecologice durabile, capabile să faciliteze realizarea acestor scopuri. Într-un final, președintele Grupului Băncii Mondiale conchide că prosperitatea partajată este esențială pentru a pune capăt sărăciei.
