Formalizarea economiei informale, un obiectiv comun al partenerilor sociali din Europa

 

Criza financiară internațională a determinat o serie de țări din Europa să abordeze în mod critic lipsa de protecție a piețelor muncii în regiunea respectivă, recunoscând univoc că economia informală constitu­ie problema principală care urmează să fie soluționată prin măsuri coordonate și bine puse la punct.

 

Aceasta și alte chestiuni au trecut ca un fir roșu în temele dezbătute la Conferința regi­onală privind formalizarea economiei infor­male, care a avut loc, în perioada 14-16 sep­tembrie curent, la Budva, Muntenegru. Din delegația moldovenească la acest eveniment au făcut parte Petru Chiriac, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Dumitru Stăvilă, directorul In­spectoratului de Stat al Muncii, și Leonid Ce­rescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.

În cadrul conferinței s-a menționat că, în context regional, unde sfera muncii nu este protejată, trecerea la economia formală este percepută drept o problemă socială și econo­mică acută. Raportul mediu dintre economia subterană și PIB-ul oficial în țările Europei și Asiei Centrale se cifrează la peste 36%. În Europa Centrală și de Sud–Est (care nu face parte din UE) și în CSI, ocuparea neoficială în câmpul muncii se cifrează între 15 și 30% din numărul total de persoane ocupate.

 

Abordări diferite, ținând cont de specificul fiecărei țării

 

„Principalele dificultăți în trecerea la eco­nomia formală rezidă, între altele, în faptul că sectorul economiei subterane este foarte neomogen și depinde de diferiți factori. Prin urmare, nu există un cadru politic și univer­sal unic, ci mai curând este vorba de abordări variate la diferite niveluri, care pot fi aplicate într-un anumit context aparte al unei țări”, se arată în documentele conferinței regiona­le.

 

E nevoie de o platformă pentru schimb de informații între partenerii tripartiți din regiune

 

În linii mari, diferite state elaborează o politică în acest sens și realizează programe pentru trecerea la economia formală urmând trei direcții: 1. Desfășurarea activității pentru intensificarea potențialului economiei, astfel asigurând corespunderea cu standardele (ale legislației, folosirea metodelor de stimulare și control). 2. Metode de influență pentru segmentele pieței muncii informale, pre­cum ar fi lucrători fără contract de muncă, întreprinzătorii privați și îngrijitorii casnici. 3. Politica pentru sporirea deprinderilor și a productivității, comparativ cu standardele existente.

În Uniunea Europeană și în unele țări ve­cine, discuțiile despre economia informală prevede, înainte de toate, „ocuparea infor­mală”, ceea ce în definiția comisiei europe­ne înseamnă ocuparea oficială, adesea în întreprinderi formale, care nu este anunțată structurilor de stat cu scopul de a reduce cheltuielile de muncă și de a comite evaziuni fiscale.

În 2008, Consiliul UE a emis o rezoluție prin care recomandă țărilor participante să întreprindă măsuri pentru prevenirea și re­ducerea muncii nedeclarate.

Ținând seama de varietatea economiei in­formale, precum și de deosebirile situațiilor naționale, în luna martie 2013, membrii și partenerii OIM au ajuns la un acord de a stabili un punct normativ juridic pe tema „Sprijinirea trecerii de la economia infor­mală la cea formală” în agenda Conferinței Internaționale a Muncii (CIM) din 2014. Această chestiune a fost discutată în cadrul ultimei sesiuni a CIM din iunie 2015, unde a fost adoptată Recomandarea nr. 24 privind trecerea de la economia informală la cea for­mală.

Programul și bugetul OIM pe anii 2014-2015 prevăd deosebit de important domeniul ce ține de „Formalizarea economiei informa­le”. Biroul OIM de la Budapesta realizează, în context, un proiect în Republica Moldo­va și în Bosnia–Herțegovina cu scopul de a spori potențialul statelor și al partenerilor sociali pentru a elabora și a promova politica și măsurile necesare în vederea formalizării economiei.

Scopurile principale ale Conferinței de la Budva urmăresc crearea unei platforme pentru schimb de informații între partene­rii tripartiți din regiune în ceea ce privește metodele și instrumentele de formalizare a economiei informale. Totodată, se are în ve­dere intensificarea inspecției muncii și pro­movarea dialogului social. În același timp, se subliniază importanța dialogului tripartit în­tre partenerii sociali și reprezentanții state­lor pentru elaborarea programelor naționale privind formalizarea economiei informale.

Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a rostit un discurs în cadrul conferinței, în care a oglindit situația vizând economia și anga­jarea informală în Republica Moldova.

„Multitudinea problemelor din societa­te: lipsa locurilor de muncă, salariile mici, dependența mediului de afaceri de factorii de decizie, mai ales în procesul incipient, pri­vatizarea efectuată la repezeală, distrugerea complexului agroindustrial, criza monetară și valutară, lipsa mecanismelor de reglemen­tare a proceselor economice în noile condiții, sistemul judiciar extrem de corupt – toate acestea au contribuit la apariția fenomenului de economie informală (subterană) în Repu­blica Moldova”, a relevat Petru Chiriac.

Vicepreședintele CNSM s-a mai referit la măsurile întreprinse de partenerii sociali în vederea diminuării sectorului informal al economiei. „Sindicatele au abordat problema dată pe parcursul a 15 ani, din anul 2000, iar autoritățile s-au pronunțat abia după ce au fost calculate pierderile veniturilor bugetare generate de acest fenomen. Astfel, ocuparea informală, mai cu seamă, „munca la negru” și „salariile în plic” au devenit un subiect dis­cutat pe larg în Republica Moldova începând cu vara anului 2011, când, la insistența sindi­catelor, a fost adoptată Hotărârea de guvern nr. 477 din 28.06.2011 cu privire la aproba­rea Planului de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” și a „muncii la negru”. Documentul în cauză pre­vede un șir de măsuri care vizează modifica­rea legislației, întreprinderea măsurilor de informare, realizarea controalelor complexe, toate având scopul de a diminua ocuparea informală”, a mai subliniat Petru Chiriac.

Ținându-se seama de faptul că economia informală afectează în mod direct dezvol­tarea economiei și prezintă o amenințare de sorginte economică pentru securitatea țării, CNSM a adresat, în luna aprilie 2015, demersuri Parlamentului și președintelui Republicii Moldova, de la care a solicitat ca legislativul să elaboreze un proiect de lege privind diminuarea economiei informale în țară și președinția să examineze chestiunea respectivă la o ședință a Consiliului Suprem de Securitate. Nu a urmat însă nici o reacție.

 

Economia informală afectează dezvoltarea economică și prezintă o amenințare pentru securitatea țării

 

Conform datelor statistice, pe parcursul anilor 2003-2012, sectorul informal s-a di­minuat în mare parte, însă aceasta s-a dato­rat faptului că indicele populației active și al populației ocupate, de asemenea, a scăzut. Ponderea ocupării informale rămâne foar­te ridicată. În anul trecut, 32,5% din totalul persoanelor ocupate în economie au avut un loc de muncă informal.

Pe de altă parte, fiecare al zecelea salariat a declarat că primește fie o parte (1,8% din totalul salariaților), fie chiar în întregime (8,4% din totalul angajaților) salariul în plic. „Fenomenul salariului în plic prevalează mai mult în sectorul real și anume: în agricultură (48,3%), comerț (15,2%), construcții (13,5%) și în transport (6%)”, a specificat Petru Chi­riac.

Vicepreședintele CNSM a mai relevat, în discursul său, măsurile concrete necesare de întreprins în continuare de partenerii sociali în vederea diminuării și eliminării cazurilor de achitare a salariilor „în plic” și a muncii „la negru”.

Pe marginea dezbaterilor din cadrul Conferinței regionale au fost adoptate rezoluții care servesc drept ghid în eforturile de formalizare a economiei informale în con­tinuare în această regiune a Europei.