Sindicatele propun măsuri de formalizare a muncii nedeclarate

 

Peste 32 la sută din totalul persoanelor ocupate în economia ţării noastre au un loc de muncă informal. Totodată, fiecare al zecelea salariat moldo­vean declară că îşi primeşte leafa, parţial sau integral, „în plic”. Aceste şi alte date au fost menţionate în cadrul unui seminar, organizat recent, la Chişinău, de reprezentanţii sindicatelor, în scopul elaborării unor conclu­zii şi recomandări privind economia informală.

 

Oleg Budza, preşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a menţionat în context că problema economiei informale este foarte stringentă şi prezintă un pericol pentru ţara noastră. În opinia sa, fără implicarea directă a oamenilor, a struc­turilor de control ale statului, a sindicatelor şi patronatelor, problema nu poate fi rezol­vată.

Astfel, sunt bine cunoscute unele practici eficiente ale statelor europene, care pot fi aplicate şi în ţara noastră. Pârghii principa­le în acest sens trebuie să fie însă instituirea unor amenzi usturătoare, dar şi a unui sis­tem de impozitare flexibil, care să le permită patronilor să achite aceste plăţi.

Oleg Budza a precizat că, începând din 2011, sindicatele au înaintat diverse propu­neri de combatere a muncii „la negru” şi a salariilor „în plic” şi au desfăşurat multiple acţiuni orientate spre conştientizarea riscu­rilor la care se expun cei care activează în economia informală.

 

Bugetul de stat este prejudiciat anual cu 5,6 miliarde de lei ca salarii „în plic”

 

Preşedintele CNSM a remarcat că, în con­diţiile unui deficit de aproximativ 1,4 mlrd. de lei în bugetul asigurărilor sociale de stat, autorităţile intenţionează să majoreze vârsta de pensionare a salariaţilor. Sindicatele sunt însă de părere că soluţia trebuie să fie de altă natură, de vreme ce în economia informa­lă circulă 15,5 mlrd. de lei sau aproximativ 50 la sută din fondul anual al retribuirii muncii.

În consecinţă, sindicatele propun, între altele, să fie modificată Legea salarizării în scopul eliminării practicii actuale din unele sectoare ale economiei de stabilire a salariu­lui minim pe economie pentru toţi angajaţii, cu achitarea diferenţei „în plic”.

 

Rolul sindicatelor

 

Conform datelor statistice, lucrătorii pe cont propriu şi salariaţii constituie cea mai mare parte sau aproape 62 la sută şi, respec­tiv, peste 28 la sută din numărul total al per­soanelor ocupate informal, a specificat Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM.

Nivelul de ocupare informală este mai mare în zonele rurale, unde sunt mai puţi­ne oportunităţi de angajare legală. Totodată, spre deosebire de majoritatea ţărilor post-sovietice, unde ponderea femeilor ocupate în sectorul informal este mai mare, în ţara noastră, numărul bărbaţilor care practică muncă nedeclarată este mult mai mare.

Rolul sindicatelor în diminuarea acestui fenomen este unul foarte important şi constă în înaintarea de propuneri ce ţin de modifi­carea şi completarea legislaţiei, colaborarea cu structurile de control în vederea depistării şi eliminării cazurilor de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”.

În atribuţiile statutare ale sindicatelor intră şi informarea şi acordarea servicii­lor de asistenţă în cazul salariaţilor care se confruntă cu probleme legate de fenomenul în cauză, precum şi sporirea capacităţii şi a procesului de sindicalizare a angajaţilor din sectorul informal.

 

Gravitatea problemei

 

La rândul său, Ovidiu Jurca, specialist principal pentru activităţile lucrătorilor din cadrul Biroului Organizației Internaționale a Muncii de la Budapesta, a apreciat că econo­mia informală are implicaţii deosebite atât în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi predicti­bilitatea bugetului de stat şi a celor locale, cât şi aspectele sociale.

„Aparent, unii dintre lucrători decid că le este mai bine să primească bani şi să nu-şi asume vreo obligaţiune, dar ajunşi la bătrâ­neţe, la neputinţă, aceştia nu vor mai avea bani din ce să-şi cumpere de mâncare şi nici medicamente”, a explicat specialistul princi­pal al OIM.

Munca informală este o formă de evaziu­ne fiscală, iar de vreme ce este fraudat bu­getul şi este subminată sustenabilitatea sis­temelor de securitate socială, este adusă şi o atingere la securitatea naţională, a opinat Ovidiu Jurca.

„Statul trebuie să dispună de structuri do­tate cu un cadru legislativ clar, sever şi coe­rent, iar lucrătorii din aceste structuri să fie protejaţi de lege în exercitarea mandatului lor. Totodată, este necesar să fie desfăşura­tă o campanie continuă pentru dezvoltarea conştiinţei dreptului, precum şi implicarea partenerilor sociali şi a societăţii civile în combaterea efectelor acestui fenomen”, a ac­centuat Ovidiu Jurca.

 

Soluţiile propuse

 

Dumitru Stăvilă, directorul Inspectora­tului de Stat al Muncii, a declarat reprezen­tanţilor mass-media că, începând cu 2011, problema economiei informale este aborda­tă tot mai insistent în cadrul parteneriatului social.

„Consider că, fără eforturi susţinute din partea partenerilor sociali, de comun acord cu alte structuri ale statului, rezolvarea aces­tei probleme nu ar fi posibilă”, a apreciat Dumitru Stăvilă.

În prezent, angajatorii care utilizează for­ţa de muncă nedeclarată şi achită salariile „în plic” constituie o concurenţă neloială pentru agenţii economici care sunt corecţi în raport cu statul, a accentuat oficialul.

În ceea ce priveşte măsurile ce vor fi în­treprinse, Dumitru Stăvilă a menţionat că este necesar să fie perfecţionat sistemul de salarizare. Astfel, salariul minim brut stabilit pentru fiecare salariat ar urma să fie majorat şi să se ridice, de exemplu, până la două tre­imi din salariul mediu.

 

Salutăm insistenţa sindicatelor în combaterea acestui fenomen negativ

 

O altă măsură ar putea fi achitarea sala­riilor doar prin intermediul cardurilor ban­care. Este necesară adoptarea unor măsuri privind angajarea salariaţilor în domeniul agriculturii, dar şi a unor mecanisme, cum ar fi perfecţionarea sistemului de impozitare în sensul diminuării plăţilor etc.

Dumitru Stăvilă a subliniat că, până la sfârşitul acestei luni, lupta cu munca nede­clarată şi economia informală ar putea să ia amploare, pe fundalul crizei prin care trece ţara noastră în prezent. Potrivit lui, nu este exclus ca şi reprezentanţii FMI să insiste asupra contracarării acestor fenomene.

Gheorghe Cojocaru, şef adjunct al Inspec­toratului Fiscal Principal de Stat, a precizat că, din cele 5,6 mrld. de lei de pierderi anuale ale bugetului public naţional, 1,8 mlrd. sunt impozite ratate, iar 3,8 mlrd. de lei – contri­buţii de asigurări sociale şi medicale.

„Serviciul Fiscal este preocupat de această problemă sub aspectul posibilităţii de com­pensare a pierderilor. În acest sens, salutăm insistenţa sindicatelor în combaterea feno­menului în cauză”, a precizat Gheorghe Co­jocaru. Vorbitorul a adăugat că, în primele şase luni ale acestui an, în urma controalelor efectuate de inspectorii fiscali, au fost calcu­late suplimentar la bugetul de stat aproape patru milioane de lei, bani ce reprezintă le­galizarea muncii nedeclarate.

Gheorghe Cojocaru a amintit în context faptul că sindicatele, împreună cu inspectorii fiscali, cu poliţiştii şi inspectorii de muncă, au creat grupuri interdepartamentale mixte pentru a întreprinde acţiuni de popularizare şi contracarare a acestui fenomen.

Analizele denotă că cea mai mare pon­dere a muncii nedeclarate o au agricultura, construcţiile, transporturile şi comerţul. In­spectorii de muncă depistează anual în aces­te sectoare câte aproximativ 2000 de agenţi economici, a specificat Gheorghe Cojocaru.

În opinia sa, legislaţia ce reglementează activitatea structurilor de control nu ar tre­bui să restricţioneze activitatea inspectorilor de muncă, iar verificările acestora să se ba­zeze pe riscurile existente şi să fie efectuate la orice oră de zi sau de noapte, ca şi în cazul inspectorilor fiscali.