Migraţia muncii: riscuri şi protecţie

Foto: vocea.md

Activităţile ilegale de intermediere a angajării la muncă peste hotare reprezintă în lume cel mai profitabil business, după comerţul cu arme, traficul de droguri şi cea mai bănoasă afa­cere în Republica Moldova. Firme şi indivizi dubioşi percep de la 200 de euro până la 6000 de dolari de persoană pentru promisiunea de a găsi un loc de muncă în străinătate. Anume promisiune, deoarece majoritatea celor care plătesc astfel de sume mari de bani riscă să muncească în sclavie peste hotare.

Pericole care te pândesc la angajarea în străinătate

Tocmai despre riscurile la care se expun moldovenii care merg la muncă peste hotare şi măsurile de protecţie a lor s-a vorbit în cadrul unei mese rotunde organizate de către Institutul Muncii al Confede­raţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi Centrul de Informare a Muncitorilor Migranţi.

Una dintre cele mai mari gre­şeli pe care o fac conaţionalii noş­tri atunci când se decid să meargă la muncă în străinătate, potrivit Svetlanei Boincean, reprezentantă a Centrului de Informare a Mun­citorilor Migranţi, este faptul că aceştia apelează la serviciile unor firme şi persoane care nu dispun de licenţe pentru asemenea activi­tăţi. Drept consecinţă, ajungând în ţara de destinaţie, riscă să nu obţi­nă locul de lucru care li s-a promis contra unei sume mari de bani. Mai grav, ei ar putea fi siliți să execute munci forţate, adică să devină un fel de robi.

Soluţia sindicatelor: cât mai multe şi mai bine plătite locuri de muncă acasă

Svetlana Boincean precizează că peste 90 la sută dintre moldovenii care merg la lucru peste hotare nu au contract de muncă, ci doar se aleg cu o anumită ofertă la o oareca­re firmă din străinătate. Un alt risc, îl constituie lipsa traducerii invita­ţiilor şi a contractelor de muncă din străinătate. Astfel încât cetăţeanul nostru convine cu intermediarul din Republica Moldova, firmă sau persoană care promite angajarea la muncă peste hotare, asupra unui tip de muncă, însă, în străinătate, este obligat să muncească în alt do­meniu, mai greu. Mai grav, în cazul în care emigrantul nu este de acord să lucreze unde-i indică patronul din străinătate este ameninţat că va avea de suferit familia sa răma­să acasă. Deci, se întrevede chiar o mafie transfrontalieră privind an­gajările ilegale peste hotare.

Recomandări pentru evitarea riscurilor

Ce ar trebui să ştie, să întreprin­dă conaţionalii noştri care merg la muncă peste hotare, pentru a nu se expune unor asemenea pericole? Svetlana Boincean le recomandă să verifice pagina web a Camerei de Licenţiere a Moldovei, pentru a se convinge că agentul economic dis­pune de licenţă de angajare la mun­că peste hotare. În acelaşi timp, ea precizează că, potrivit prevederilor legii, nimeni nu are drept să per­ceapă vreo taxă de la persoana care solicită concursul pentru angajare la muncă peste hotare. Aceste plăţi sunt achitate în mod exclusiv de către angajatori.

Şi încă un sfat din partea repre­zentantei Centrului de Informare a Muncitorilor Migranţi pentru con­cetăţenii noştri care lucrează peste hotare: în cazul în care apar anu­mite probleme, conflicte de muncă, neapărat să solicite ajutorul sindi­catului local.

Totuşi, în opinia lui Petru Chiri­ac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova, care a participat la dezbateri, cea mai bună soluţie de protecţie a conaţionalilor noştri care muncesc peste hotare rămâne a fi oprirea exodului populaţiei noastre prin oferirea de locuri de muncă bine plătite acasă, investiţii în econo­mie şi o justiţie curată. De aceea, a remarcat dumnealui, sindicatele poartă în mod constant tratative cu partenerii sociali în vederea creării locurilor noi de muncă, majoră­rii salariilor, încât oamenii să nu fie nevoiţi să plece la muncă peste hotare. În afară de aceasta, Petru Chiriac a precizat că sindicatele negociază cu Guvernul pentru a se întreprinde măsuri de protecţie so­cială a cetăţenilor aflaţi la muncă în străinătate.