
Foto: vocea.md
Moldovenii cu diferite dizabilităţi, cauzate de accidente, inclusiv de muncă, sau de boli profesionale, ar putea beneficia de servicii privind reabilitarea profesională. O iniţiativă în acest sens este promovată în ţara noastră, pe parcursul ultimilor ani, cu sprijinul reprezentanţilor Ministerului Federal pentru Muncă, Afaceri Sociale şi Protecţia Consumatorului din Austria.
Anton Sabo, manager al Departamentului Internaţional al Centrului de Reabilitare şi Formare Profesională din Austria, a precizat pentru „Vocea poporului” că, acum aproximativ doi ani, la Chişinău, a fost lansată o iniţiativă privind crearea unor servicii de angajare în muncă a persoanelor cu dizabilităţi.
Ideea a venit din partea reprezentanţilor Ambasadei Austriei la Chişinău, care s-au angajat să asigure finanţarea unor proiecte în domeniu, precum şi un transfer de experienţă în baza modelului austriac de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi.
Transfer de experienţă
În acest scop, în ţara noastră au fost deja implementate două proiecte, iar în prezent este elaborat al treilea. Primul a constat în informarea specialiştilor autohtoni despre reglementările din Austria legate de finanţarea acestui concept şi rolul pe care îl joacă diferite instituţii în realizarea lui.
![]() |
Reabilitarea profesională sporeşte viabilitatea sistemului de asigurări |
Cel de al doilea proiect s-a axat pe transferul de cunoştinţe, după metoda de formare a instructorilor, către un grup din 14 specialişti moldoveni din diferite domenii şi localităţi. Cunoştinţele asimilate se referă la aspectele de diagnosticare a beneficiarilor, iar săptămâna trecută, participanţii la proiect au trecut deja la etapa de aplicare în practică a abilităţilor care le-au fost dezvoltate.
Ulterior, instructorii moldoveni vor pregăti, la rândul lor, alte persoane, care vor fi implicate în realizarea acestui concept.
Crearea de perspective
Concomitent, au loc pregătiri pentru lansarea celei de a treia etape de promovare a acestui concept de reabilitare profesională, care va avea drept scop crearea de perspective. Şi de această dată va avea loc, mai întâi, un proces orientat spre transferul de cunoştinţe teoretice, iar apoi de punere a lor în aplicare.
După implementarea celui de al treilea proiect, pentru a fi implementat, acest concept va trebui să fie promovat de instituţiile de resort, printre care Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Casa Naţională de Asigurări Sociale.
Dacă nu va exista un sediu în care să se desfăşoare reabilitarea profesională, acest lucru ar putea fi efectuat în cadrul şcolilor profesionale, a opinat Anton Sabo.
De menţionat că printre specialiştii pregătiţi în cadrul acestor proiecte se numără medici ocupaţionişti, lucrători sociali şi psihologi.
Colaborare strânsă
Gero Stuller, ataşat pentru muncă, afaceri sociale şi protecţia consumatorului al Ambasadei Austriei la Chişinău, a menţionat, în context, că instituţia pe care o reprezintă desfăşoară, de mai mulţi ani, o colaborare strânsă cu ţara noastră în domeniul muncii şi cel social. „Noi activăm intens în sfera formării profesionale, în special, în ramura construcţiilor, colaborăm strâns cu sindicatele şi cu Ministerul Muncii”, a specificat Gero Stuller.
Iniţiativa privind reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi este promovată în contextul reformării legislaţiei muncii şi, în special, a celei cu privire la pensii, dar şi al necesităţii de a fi elaborată şi transpusă în practică o politică privind incluziunea socială a acestor persoane.
Modelul în cauză de reabilitare profesională permite reintegrarea în câmpul muncii a cât mai multe persoane şi reducerea numărului de beneficiari ai pensiilor de invaliditate. Pe de altă parte, le oferă persoanelor cu unele infirmităţi avantajul de a rămâne o perioadă mai îndelungată în câmpul muncii şi de a obţine venituri mai mari. Şi statul are de câştigat în acest caz, pe seama contribuţiilor sociale achitate de aceşti salariaţi şi al micşorării alocaţiilor pentru pensiile de invaliditate.
„Rezultatele proiectelor realizate în Republica Moldova în acest scop sunt uimitoare. Am reuşit deja să instruim personalul care va fi antrenat în reabilitarea profesională şi am adus la o masă de discuţii actorii relevanţi pentru implementarea acestui concept”, a remarcat Gero Stuller.
Cel mai important este însă că, nu demult, a avut loc reabilitarea profesională a primilor cinci beneficiari. Domeniul de reabilitare profesională va deveni, treptat, tot mai important pentru Republica Moldova şi, cu siguranţă, iar reprezentanţii Ministerului Muncii vor sprijini realizarea acestui concept, a subliniat ataşatul pentru muncă, afaceri sociale şi protecţia consumatorului al Ambasadei Austriei la Chişinău.
Gero Stuller a adăugat că suportul din partea Austriei în acest proces constă în finanţarea transferului de cunoştinţe şi a unor aspecte de logistică. „Cu 40 de ani în urmă, în Austria, reabilitarea profesională era doar o idee, promovată insistent de sindicate, iar acum este un factor important în politica socială”, a conchis Gero Stuller.
Experienţa austriacă

Foto: vocea.md
Modelul austriac de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi a fost creat acum 40 de ani. Un rol esenţial în reintegrarea acestor persoane pe piaţa muncii revine Centrului de Reabilitare şi Formare Profesională (BBRZ).
În prezent, principalii beneficiari ai BBRZ devin salariaţii care, în urma unor accidente sau sub acţiunea anumitor factori de la locul de muncă, rămân cu diferite dizabilităţi şi solicită pensie de invaliditate.
În procesul de examinare a cererii pentru acordarea acestei pensii, este analizată şi posibilitatea ca unele dintre persoanele respective să fie reintegrate în câmpul muncii. În unele cazuri, solicitanţii de pensie sunt înregistraţi ca şomeri şi urmează un control de diagnosticare sub aspectul anamnezei psihologice, al cunoştinţelor şi abilităţilor fizice şi intelectuale, pentru o eventuală recalificare profesională.
În baza acestei diagnosticări, funcţionarii responsabili de ocuparea forţei de muncă determină meseriile ce mai pot fi profesate şi, corespunzător, deprinse la etapa ulterioară – a dezvoltării de perspective. Aceasta durează trei-patru săptămâni şi constă în analiza minuţioasă a profesiilor accesibile şi preferate de beneficiari, precum şi a necesităţilor în ceea ce priveşte recalificarea pentru reintegrarea pe piaţa muncii.
Studiile de recalificare durează de la 18 până la 24 de luni şi includ perioade de trei-patru luni de instruire practică la întreprinderi, la care, de regulă, şi sunt angajate ulterior aceste persoane.
Susţinere sindicală
Situaţia oamenilor care au suferit în diferite accidente de muncă sau rutiere nu este bună, ei duc o viaţă grea, dar şi mai complicată este încadrarea în muncă, a afirmat Oleg Budza, preşedintele CNSM. Angajarea lor necesită condiţii speciale de muncă, ceea ce este greu de obţinut, chiar dacă legislaţia prevede şi o anumită susţinere pentru agenţii economici.
Preşedintele CNSM a remarcat că există angajatori care susţin aceste persoane, dar sunt şi numeroase cazurile în care acestea sunt nevoite să-şi apere drepturile în instanța de judecată.
Pentru a fi implementată iniţiativa de reabilitare profesională a persoanelor cu dizabilităţi, sunt necesare programe educaţionale şi condiţii de muncă speciale, sisteme de diagnosticare, de atestare etc. Totodată, de aceste probleme trebuie să se ocupe nu doar asociaţiile de invalizi şi Ministerul Muncii.
„Noi susţinem întru totul această iniţiativă, iar intenţia noastră este de a o dezbate împreună cu toate părţile relevante. Atunci când ne referim la standardele europene, nu trebuie să facem abstracţie de faptul că, în statele UE, invalizii sunt trataţi cu multă atenţie şi grijă”, a subliniat Oleg Budza.