De ce tot mai mulţi moldoveni nu au acces pe teritoriul Federaţiei Ruse?

 

 

Aproape 2030 de cetăţeni ai Republicii Moldova nu au putut traversa anul trecut frontiera Federaţiei Ruse, iar alţi 408 au fost somaţi să pără­sească teritoriul acestui stat. De la începutul acestui an, peste 315 mol­doveni au fost întorşi de la frontiera rusă, iar mai mult de 70 de conaţio­nali de-ai noştri au fost siliţi să plece din cea mai mare ţară din CSI.

 

Care sunt argumentele autorităţilor de la Moscova pentru restricţionarea aflării ce­tăţenilor moldoveni pe teritoriul celui mai mare stat din CSI, al cărei membru este şi ţara noastră? Răspunsurile la aceste între­bări am încercat să le aflu de la participan­ţii la conferinţa video organizată de Banca Mondială în cooperare cu Ministerul Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF) din Republica Moldova în cadrul Proiectului MIRPAL, la implementarea căruia participă şi alte 7 state din CSI. Tema discuţiilor a vi­zat completările la legislaţia Federaţiei Ruse privind migraţiunea, în special, migraţia de muncă, modificări care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015. La eveniment au participat experţi în domeniul dat care au propus so­luţii la problemele cu care confruntă atât ce­tăţenii noştri, cât şi ai altor state din spaţiul post-sovietic.

 

S-au înăsprit condiţiile de angajare în Rusia pentru emigranţi

 

Îndeosebi, discuţiile s-au focusat pe in­terdicţiile de intrare pe teritoriul Federaţi­ei Ruse, pe dificultăţile ce ţin de obţinerea patentei de muncă în această țară. Astfel, potrivit lui Ilia Malenko, funcţionar al Ser­viciului Federal de Migraţiune din Federaţia Rusia, de la 1 ianuarie 2015, cotele de intrare în scop de muncă pentru cetăţenii din ţările CSI au fost anulate. Orice cetăţean din state­le respective, care doreşte să muncească în Rusia, poate beneficia de acest drept în baza patentei sau a permisului de muncă, ce pot fi obţinute având unu pachet universal de do­cumente.

Or, pentru a intra în posesia respectivu­lui act al Rusiei, ne explică Valentina Ungu­reanu, şefa secţiei politici migraţionale de la MMPSF, cetăţeanul moldovean trebuie să achite taxa pentru certificatul de cunoaştere a limbii, să cumpere poliţa de asigurare obli­gatorie medicală din Rusia, să obţină contra plată certificatul medical prin care să probe­ze că nu suferă de tuberculoză, nu este ates­tat seropozitiv HIV. Problema este, remarcă Valentina Ungureanu, că aceste documente trebuie să fie obţinute doar în 30 de zile, ceea ce reprezintă o perioadă foarte mică, în condiţiile în care se atestă o sumedenie de piedici care face imposibilă dobândirea lor într-un termen restrâns. Mai rău, în cazul în care solicitantul nu se încadrează în terme­nul dat, riscă o amendă mare.

 

Cetăţenii moldoveni se pot informa în ţara lor despre condiţiile de angajare la muncă peste hotare

 

Costul acestor certificate, conform decla­raţiei funcţionarului serviciului rus de migra­ţiune, variază în funcţie de regiune. Totuşi, în medie, o poliţă de asigurare medicală ajunge să coste cam trei mii de ruble ruseşti, în timp ce susţinerea examenului de cunoaştere a limbii, istoriei şi legislaţiei ruseşti valorează în medie 4900 de ruble ruseşti, iar certifica­tul propriu-zis – 5300 de ruble ruseşti.

Vorbind despre cauzele ce conduc la li­mitarea accesului cetăţenilor moldoveni pe teritoriul Rusiei, reprezentantul Serviciului Federal de Migraţiune a fost evaziv, spunând că drept temei serveşte încălcarea legislaţiei.

Mult mai explicită s-a dovedit şefa sec­ţiei politici migraţionale a MMPSF, care a explicat că cetăţenii moldoveni sunt pedep­siţi astfel pentru ignorarea legislaţiei ruse. Bunăoară, pentru două încălcări ale actelor administrative ale acestui stat (încălcarea re­gulilor de circulaţie rutieră, întârzierea plăţii impozitelor, depăşirea termenului de şedere ş.a.), persoana străină poate nimeri sub in­cidenţa legii care prevede interdicţia de a se afla pe teritoriul statului rus. Valentina Un­gureanu a precizat că nu doar Serviciul Fede­ral de Migraţiune rus are dreptul de a aplica interdicţia de intrare, ci tocmai 11 autorităţi din acest stat.

Cel mai dificil în atare situaţie, adaugă funcţionara de la MMPSF, este faptul că ce­tăţeanul străin nu poate afla din timp dacă numele său este inclus pe lista „neagră”. Din păcate, nici ministerul de resort, în ciuda multiplelor demersuri către autorităţile din Moscova, nu a putut obţine lista cetăţenilor moldoveni care nu au acces pe teritoriul Ru­siei.

Se impune, menţionează Valentina Un­gureanu, că moldoveanul, înainte de a pleca peste hotare, mai cu seamă pentru a mun­ci, trebuie să consulte instituţiile abilitate, să beneficieze de o consultaţie în acest sens la agenţiile teritoriale de ocupare a forţei de muncă. De asemenea, se poate informa de pe site-ul MMPSF, al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă.

 

Moldovenii sunt pedepsiţi pentru că nu respectă legea

 

A devenit mai aspră legislaţia Rusiei ce reglementează procesul migraţional în compa­raţie cu legile altor ţări? Şefa secţiei politici migraţionale a MMPSF ezită să se pronunţe. Deoarece, până la liberalizarea regimului de vize cu statele UE, precizează dânsa, se în­tâmpla de multe ori că ministerul respectiv depunea solicitare pentru obţinerea vizei de intrare într-o anumită ţară la ambasada acesteia din Chişinău şi era tratat cu refuz, fără nici o explicaţie. Orice ţară poate apli­ca procedura de interdicţie pentru străini. Pur şi simplu, adaugă Valentina Ungureanu, moldovenii s-au deprins să muncească în Rusia fără contract de muncă, fără a respecta normele şi legile acestei ţări. Din cauză că ce­tăţenii noştri acceptă să muncească fără acte legale, angajatorii folosesc orice prilej pentru a nu le plăti salariile, despăgubiri pentru ac­cidentele de muncă. De aici pornesc în mare parte toate problemele pe care le au moldo­venii în Rusia.

Astfel, când vine vorba de numărul mol­dovenilor care lucrează pe teritoriul Rusi­ei, funcţionara MMPSF operează cu datele BNS, care arată că peste hotarele ţării ar munci aproape 350 mii de moldoveni. În timp ce autorităţile Rusiei, precum şi unele surse locale, declară că aici ar lucra aproape un milion de moldoveni. Valentina Ungurea­nu consideră că în Rusia s-ar afla la muncă în jur de 200 de mii de moldoveni. Dacă ar fi vorba de un milion de imigranţi moldoveni pe teritoriul Federației Ruse, precizează ea, localităţile din Moldova ar rămâne în mare parte pustii. Ea crede că greşeala rezultă din faptul că autorităţile ruse confundă numă­rul moldovenilor aflaţi pe teritoriul Rusiei cu cifra de traversări multiple ale frontierei de către cetăţenii Moldoveni. Însă un mol­dovean poate să intre pe teritoriul Rusiei de mai multe ori pe an, pentru că migraţiunea de muncă în aceasta ţară are un caracter se­zonier. Datele Rusiei privind migraţiunea moldovenilor nu sunt personificate, nu sunt adaptate la codul de identificare, conchide dumneaei.

 

Emigranții nu se bucură de protecţie socială

 

Din păcate, după cum ne-a confirmat Valentina Ungureanu, între ţara noastră şi Rusia există un acord de colaborare în dome­niul migraţiunii de muncă, semnat încă 1993, care este depăşit, nefuncţional. Deşi un do­cument nou în acest sens a fost negociat şi pregătit pentru semnare încă în 2012, acesta nu a fost semnat până în prezent. Deocam­dată, s-a reuşit doar semnarea unui acord de colaborare între MMPSF din Republica Moldova şi Serviciul Federal de Migraţiune din Rusia în ce priveşte schimbul de date şi intervenţii în vederea soluţionării anumitor probleme, însă nici acesta nu este respectat totdeauna. Dovadă este faptul că ministerul nostru, încă în ianuarie, a solicitat date des­pre numărul moldovenilor care au patentă de muncă pe teritoriul Rusiei, despre cei care au primit interdicţie de intrare pe teritoriul acestei ţări, dar nu a primit nici o informaţie în acest sens.

Mai mult ca atât, Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, confirmă faptul că moldovenii care lucrează în Rusia, spre deosebire de conce­tăţenii noştri care muncesc în alte state, nu se bucură de protecţie socială nici din partea statului rus şi nici din partea statului moldo­venesc. Aceștia au doar obligaţii şi nici un fel de drepturi.