
Foto: franklinlaw.ca
Ion Preguza, şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, declara la un seminar, la care participau lideri şi activişti sindicali, că legislaţia muncii din Republica Moldova este una dintre cele mai bune, mai blânde din Europa, chiar din lume, faţă de angajaţi. Bunăoară, un salariat, potrivit Codului muncii al Republicii Moldova, poate fi dat afară de la lucru de către angajator doar dacă respectă 30 de restricţii impuse de lege.
Uşor de concediat, uşor de demisionat
Însă exista ţări în care poţi fi concediat fără nici un avertisment. De exemplu, în cea mai democratică ţară din lume, Statele Unite ale Americii, angajații pot fi concediați, în general, din orice motiv, fără notificare. Singurele excepţii fac cazurile de discriminare sau când angajaţii sunt protejaţi printr-un contract. Salariaţii din SUA sunt lipsiţi de reglementare în ceea ce priveşte concedierile, susține Meghan Hill, asociat senior al unei firme de avocatură din Columbus, Ohio.
Ceea ce înseamnă că există posibilitatea ca un angajat să fie chemat în biroul şefului, să fie informat că a fost concediat, să i se spună să-şi strângă lucrurile şi să fie silit să plece imediat.
Dar se poate întâmpla şi viceversa. Angajaţii pot anunţa că demisionează şi pot pleca pe loc. Ba chiar pot începe de îndată să lucreze în altă parte. În practică, se acorda totuşi un preaviz de două săptămâni, deşi o astfel de obligaţie nu este prevăzută de lege. De asemenea, în SUA nu există, la nivel federal, o lege cu privire la plăţile compensatorii, măsură care se reglementează prin contracte individuale, de obicei, în cazul angajaţilor cu funcţii importante.
Nu poate fi dată afară de la lucru nici pentru furt
Pe când în cea mai mare parte a Europei, în special în Franţa şi în Italia, există o legislaţie solidă care face să fie foarte dificil să concediezi pe cineva, indiferent de situaţie. În schimb, în Italia există una dintre cele mai puternice reglementări în ceea ce priveşte piaţa muncii, conform experţilor în resurse umane şi în dreptul muncii. Acestea sunt numeroase şi specifice şi, de regulă, au menirea de a asigura protecţia angajaţilor. De exemplu, dacă o femeie a fost căsătorită pentru mai puţin de un an, nu poate fi concediata decât pentru abateri grave, precum furt sau violenţă, potrivit unui specialist din cadrul departamentului de resurse umane ale unei firme care ajută companiile să se extindă pe noi pieţe.
Concedierea se realizează cu dificultate chiar şi în astfel de cazuri, susţine Andrea Huggard-Caine, expert internațional în managementul resurselor umane, care a lucrat în trecut în Italia şi a fost nevoită să dea afară un angajat pentru furt. Potrivit acesteia, tribunalul a stabilit că angajatului în cauză i s-a oferit oportunitatea de a fura, iar compania a trebuit să-i plătească mulţi bani pentru a se asigura că nu îşi va relua funcţia. În aceste condiţii, nu este surprinzător că procesul de angajare este chiar mai laborios şi nu ia mult timp. Oricum, actualul guvern italian şi-a exprimat intenţia de a modifica această legislaţie considerată rigidă şi învechită, ce a dus la o piaţă a muncii dezechilibrată, în care angajaţii cu vechime au joburi permanente din care nu pot fi concediaţi, în timp ce tinerii trebuie să accepte contracte pe termen scurt, spun sursele străine.
Concedierea unui salariat costă scump
În Marea Britanie, fiecare angajat are dreptul la un preaviz de o săptămână pentru primii doi ani in funcţie, la care se adaugă câte o săptămână pentru fiecare an după acest prag. Totuşi, companiile stabilesc preavize mai lungi decât prevede legea, pentru a se asigura că angajaţii nu vor pleca prea uşor.
Există şi posibilitatea ca angajatului să i se ceară să plece imediat după ce a fost concediat şi să-i plătească perioada aferentă preavizului. Se întâmplă, în special, atunci când companiile vor să protejeze informaţii confidenţiale sau să împiedice accesul acestuia la baza de clienţi.
În Brazilia nu este nevoie de un motiv pentru a da afară un angajat, însă va fi foarte costisitor pentru companie. Costurile implică plata unei amenzi de aproximativ 3% din suma tuturor salariilor încasate de angajat. Dacă angajatorul poate dovedi că motivul concedierii este unul serios, precum furtul, atunci este scutit de la plata amenzii. Totuşi, se ajunge, de regulă, la un proces, iar deciziile instanţei sunt de cele mai multe ori în favoarea angajatului, astfel încât companiile preferă să plătească amenda.
Nici în China nu este uşor să faci disponibilizări. Instanţa poate bloca o concediere sau poate insista pentru reinstalarea în funcţie. În plus, într-o ţară care, din punct de vedere cultural, este axată pe relaţii, trebuie avute în vedere mai multe aspecte. Este important ca situaţia să fie gestionată cu grijă, fiind în joc imaginea companiei. De aceea, companiile străine cu cele mai bune rezultate în China fac eforturi pentru a înţelege cultura acestei ţări şi pentru a funcţiona în cadrul ei.
Revenind la realităţile noastre în ceea ce priveşte concedierea unui angajat, ar fi de spus că reprezentanţii patronatelor exercită presiuni pentru a înăspri legislaţia muncii în acest sens. Îndeosebi, aceştia insistă ca din Codul muncii să fie exclus articolul 87, care prevede interzicerea concedierii unui angajat, membru de sindicat, fără acordul organului sindical.