
Foto: 999.md
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
![]() |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Repararea prejudiciului material cauzat angajatorului de către salariat
|
Cum trebuie să procedeze angajatorul în cazul în care un salariat este vinovat de cauzarea unei pagube materiale?
Vasile Gusac, Hâncești |
Salariatul vinovat de cauzarea unui prejudiciu material îl poate repara benevol, integral sau parțial. Potrivit art. 343, alin. (2) din Codul muncii, se permite repararea prejudiciului material cu achitarea în rate, dacă salariatul şi angajatorul au ajuns la un acord în acest sens. În acest caz, salariatul prezintă angajatorului un angajament scris privind repararea benevolă a prejudiciului, cu indicarea termenelor concrete de achitare. Dacă salariatul care şi-a asumat acest angajament a încetat raporturile de muncă cu angajatorul, datoria neachitată se restituie în modul stabilit de legislaţia în vigoare, adică prin instanța de judecată.
Angajatorul, printr-un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), reține de la salariatul vinovat suma prejudiciului material care nu depășește salariul mediu lunar. Acest ordin trebuie să fie emis în termen de cel mult o lună din ziua stabilirii mărimii prejudiciului.
Dacă suma prejudiciului material care urmează a fi reținută de la salariat depăşeşte salariul mediu lunar sau dacă a fost omis termenul menţionat (cel mult o lună), reţinerea se efectuează conform hotărârii (deciziei) instanţei de judecată (alin. 2 al art. 344 din Codul muncii).
Obiectivele Convenţiei 102 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii
|
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a propus autorităților statului să ratifice Convenția nr. 102 a Organizației Internaționale a Muncii. Vreau să aflu: care sunt obiectivele principale ale acestei convenții?
Serghei Ungureanu, Bălți |
Obiectivele principale ale Convenției nr. 102 a OIM constituie instituirea unor norme minime de securitate socială.
Documentul cuprinde nouă capitole, care corespund celor nouă riscuri calificate sau admise ca riscuri specifice ale securității sociale în majoritatea statelor lumii: asistența medicală; indemnizațiile de boală; prestațiile de șomaj; prestațiile de bătrânețe; prestațiile în caz de accident de muncă ori boală profesională; prestațiile familiale; prestațiile de maternitate; prestațiile de invaliditate; şi prestațiile de supraviețuire.
Dintre aceste nouă riscuri sociale, Convenția nr. 102 obligă statele care o ratifică să aleagă cel puțin trei, față de care legislația lor trebuie să fie conformă, dintre care cel puțin una să fie relativă fie la șomaj, fie la accidente de muncă sau boli profesionale, fie la bătrânețe, fie la invaliditate sau supraviețuire. Evident, celelalte riscuri pot fi acoperite ulterior.
Convenția prevede reglementări referitoare la nivelul minim al prestațiilor periodice și modul de calculare a acestora și este un instrument flexibil care permite statelor cu o economie în dificultate sau cu resurse medicale reduse să poată ratifica convenția și, ulterior, pe măsura dezvoltării, să acopere și alte riscuri.
Ţara noastră nu a ratificat încă acest document.