Viaţa se scumpeşte, veniturile scad

Foto: rbc.ru

Costul vieţii unei persoane care locuieşte în Republica Moldo­va se scumpeşte pe an ce trece. Pentru confirmare, minimul de existenţă, adică volumul minim de bunuri materiale şi servicii necesare pentru satisfacerea cerinţelor primordiale, asigu­rarea menţinerii sănătăţii şi susţinerii viabilităţii omului, spre sfârşitul primei jumătăţi a anului curent a constituit 1667,7 lei, potrivit Biroului Naţional de Statistică. Cu aproape patru la sută mai mult decât în peri­oada corespunzătoare a anului trecut, ceea ce s-ar traduce prin scumpirea costului vieţii în ţara noastră cu aproape 60 de lei.

Unde şi pentru cine viaţa este mai scumpă

Cel mai scump este traiul în ora­şele mari, precum Chişinău şi Bălţi. Dacă nu ai un venit de măcar 1800 de lei lunar, eşti pierdut. Mai uşor este de trăit la ţară, unde poţi să te des­curci şi cu un câştig lunar de aproape 1600 de lei, spun structurile oficiale de statistică. Desigur, limitele costu­lui minim de viaţă variază şi în func­ţie de vârsta omului. Astfel, o persoa­nă adultă, aptă de muncă, are nevoie, potrivit datelor recente ale BNS, de un venit lunar de cel puțin 1767,3 lei. În timp ce întreţinerea unui copil de până la un an, conform aceleiași sur­se, necesită aproape 610 lei lunar.

Însă trebuie să constat, ca şi mai înainte, că cifrele instituţiei guverna­mentale de statistică trezesc dubii. Am vorbit cu unele mămici şi acestea mi-au declarat că doar pentru procu­rarea pamperșilor este nevoie de cel puţin 200-250 de lei pe lună. Astfel, din spusele lor, rezultă că pentru în­treţinerea unui copil până la un an de zile trebuie să ai cel puţin trei mii de lei lunar.

Sau, pentru ca să supravieţuias­că, un pensionar din ţara noastră are nevoie de aproape 1390 de lei lunar, sugerează datele statistice ofi­ciale. Însă, reţineţi, mărimea medie a pensiei în ţara noastră este de doar 1084,6 lei. În acelaşi timp, cele mai recente statistici ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale arată că aproa­pe 650 de mii de pensionari din ţară (din cei 662.891) au pensii mai mici de 1390 de lei, minimul de existenţă pentru categoria respectivă de popu­laţie. Ceea ce ar însemna că mai bine de 98 la sută dintre pensionarii din ţară nu au venituri nici cât este nece­sar pentru existenţa unui om bătrân!

Veniturile reale sunt în scădere

Însă nu scumpirea continuă a vie­ţii omului este cel mai dureros lucru în ţara noastră. Cel mai rău este că creşterea minimului de existenţă nu este acoperită prin majorarea veni­turilor unei persoane. Desigur, Biro­ul Naţional de Statistică ne arată că veniturile medii lunare disponibile ale unei persoane în ţara noastră s-a ridicat spre finele trimestrului II la 1756,1 lei, puţin peste minimul de existenţă, mai exact, cu 88 de lei, sugerându-ne că ar fi crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 5,3%. Adică, acestea au crescut exact cu cât s-a scumpit totul în ţară în de­curs de un an de zile. Astfel că, până la urmă, după cum recunoaşte însăşi principala instituţie de statistică a ţării, în mod real, veniturile medii ale unei persoane au rămas la nivelul de acum un an de zile. Dimpotrivă, nivelul acestora a coborât cu aproa­pe 12 la sută. Exact cu cât s-a ieftinit leul moldovenesc în răstimpul dat!

Economii forţate pe seamă sănătăţii

Nici nu este de-a mirării că în aceste condiţii populaţia caută să cheltuiască mai puţin. Desigur, din perspectiva consumului înregistrat în medie de o persoană pe ţară, cuantumul acestora a sporit cu 2,6%. Însă, dacă luăm în calcul impactul scumpirilor, rezultă că cheltuieli­le realizate în medie de o persoană s-au micşorat cu 2,6 la sută.

Alimentele continuă „să înghită” cea mai mare parte din venituri. Mai mult ca atât, ponderea cheltu­ielilor pentru hrană este în creştere şi a ajuns la aproape 45 la sută din volumul total al cheltuielilor pe care le suportă lunar o persoană în Repu­blica Moldova.

Întrucât nu-şi poate permite să reducă din cheltuielile pentru între­ţinerea locuinţei, or, „Union Feno­sa”, „Termocom” sau „Apă–Canal” îl apucă îndată de gât, cetăţeanul nostru economiseşte pe seama pro­priei sănătăţi.

În consecinţă, volumul cheltu­ielilor în acest scop au scăzut de la 6,7%, în prima jumătate a anului trecut, până la 5,5 la sută, la finele semestrului I din anul curent. Astfel încât pentru investiţii în educaţie, cultură, agrement nu mai rămâne aproape nimic.