Cât poate să dureze criza în construcţii?

Foto: forum.md

Construcţiile s-au dovedit a fi cel mai vulnerabil sector al economiei naţionale în contextul crizei mondiale. După ce fluxul de transferuri băneşti din străinătate a căzut în mod ca­tastrofal în 2009, după ce alimentase boom-ul din sfera respectivă cu doi ani mai înainte, valoarea lucrărilor de construcţii-montaj s-a micşorat cu peste 30 procente. Nici o altă ramură a economiei nu a suportat asemenea pierderi.

aproape șase la sută, existau speranţe că aceasta se va îndrepta spre recupera­rea poziţiilor pierdute. Dar n-a fost să fie. Următorii doi ani au spulberat orice spe­ranţă, întrucât domeniul construcţiilor a intrat în picaj. Volumul lucrărilor execu­tate pe şantierele ţării s-a diminuat cu 6,5 procente, anulând orice tendinţă de recu­perare.

Iată că, anul acesta, datele statistice oficiale vin să ne dea din nou speranţe pri­vind evoluţia acestui sector al economiei naţionale. Mai întâi, am aflat că valoarea lucrărilor de construcţii-montaj a crescut aproape cu trei la sută. După care se rela­tează că valoarea adăugată brută produsă de către sfera construcţiilor în produsul intern brut al ţării a sporit cu peste 5%. Dar efectul acestor creşteri nu se face sim­ţit. Pentru confirmare, numărul construc­torilor din ţară, potrivit aceleiaşi statistici oficiale, s-a micşorat cu peste 7 la sută. Creşterea lefurilor în domeniul dat, cu 2,6%, este mai mică decât sporul mediu pe ţară, de 3,5%.

Munca la „negru” bântuie şantierele ţării

Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, susţine că salariaţii care muncesc pe şantierele ţării nu au simţit în nici un fel efectul acestor creşteri anunţate de datele statistice oficiale. El sugerează că starea de lucruri în sfera construcţiilor rămâne a fi una dezolantă. În opinia sa, statistica noastră oficială pare cam strâmbă. Pentru a ne convinge, preşedintele „Sindicons” spune că datele oficiale arată că în con­strucţii ar lucra doar 60 de mii de anga­jaţi. În timp ce domnia sa crede că cifra re­spectivă este de două ori mai mare. Pur şi simplu, precizează Victor Talmaci, munca la „negru” care bântuie şantierele ţării în­văluie situaţia reală, mizerabilă din sfera construcţiilor.

Sindicatele au făcut primul pas. E nevoie de sprijinul partenerilor sociali

Potrivit preşedintelui Federaţiei Sindi­catelor din Construcţii şi Industria Mate­rialelor de Construcţii „Sindicons”, după ce ţara noastră a fost lovită, prin ricoșeu, de criza mondială, multe companii de construcţii și-au redus activitățile. Multe din cele care mai există de abia o duc de azi pe mâine, întrucât nu-şi află volumul de muncă pe potriva capacităţilor lor. Sa­lariaţii firmelor de construcţii lucrează cu orele, zilele, adică conform unor contracte individuale de muncă pe un termen deter­minat. Sau, precizează Victor Talmaci, în multe cazuri nici nu se încheie contracte individuale de muncă, deoarece angajato­rii nu vor să-şi asume un anumit grad de responsabilitate faţă de angajaţi. Munca la „negru”, ne asigură liderul sindicatelor din construcţii, poate fi diminuată doar în condiţiile în care relaţiile dintre patroni şi salariaţi sunt reglementate prin contrac­te colective de muncă, după cum prevăd principiile de bază ale parteneriatului so­cial.

Deşi acceptă că în ultima vreme volumul de muncă pe şantierele ţării a cunoscut o oarecare creştere, Victor Talmaci spune că numărul locurilor de muncă a scăzut. Nici măcar nu se cunoaşte o cifră exactă, ofici­ală vizavi de numărul celor care lucrează în construcţii. Or, tot mai multe companii din ramura dată aleg să ocolească preve­derile legale. Deloc întâmplător, diferite surse vorbesc că sfera construcţiilor este aproape cea mai afectată de fenomenul muncii la „negru”, proporţiile acestuia extinzându-se peste mai bine de jumătate din firmele de construcţii.

Ministerul se ocupă de politica ramurii

Însă acest lucru este greu de demon­strat, întrucât nimeni, nici chiar Ministe­rul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, care este responsabil de activitatea acestei ramuri, nu a realizat nişte calcule exac­te, reale în acest sens. Aceasta în ciuda faptului, insistă preşedintelui Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, că orice angajator este obligat să prezinte un permis pentru fiecare sala­riat. Din păcate, constată dum­nealui, rar cine dintre aceştia respectă prevederea legală cu pricina. Angajatorii profită de faptul că Inspectoratul de Stat al Muncii a fost lipsit de dreptul de a efectua con­troale inopinate, încât mulţi dintre ei reu­şesc să muşamalizeze ilegalităţile privind legislaţia muncii. Astfel că, până la urmă, conchide Victor Talmaci, ar fi de dorit ca activitatea de profilaxie şi de combatere a muncii la „negru” în sfera construcţiilor să nu rămână o preocupare doar a sindica­telor.

De aceea, preşedintele Federaţiei „Sin­dicons” contează pe dezvoltarea cât mai durabilă a relaţiilor de parteneriat în ca­drul acestei ramuri, mai ales pe dialogul sindicate – ministerul de ramură, încât angajatorii să dispună de un număr tot mai mare de lucrători de înaltă calificare. Or, din păcate, ministerele noastre, la mo­mentul de faţă, sunt implicate în activităţi politice, execută doar comandamente ale liderilor de partid care i-au instalat în foto­liile respective de conducători. Deşi legea prevede ca ministerele să facă tot posibilul pentru a promova structura parteneriatu­lui în mediul patronatelor şi al sindicate­lor, puţin ce se face în acest sens.

Oricum, Victor Talmaci rămâne un optimist „incurabil” în acest sens, pentru că sindicatele de ramură nu aşteaptă ca cineva să le întindă mâna, ci preferă să facă primul pas. Drept confirmare este Comisia pentru consultări şi negocieri colective, una dintre primele create în ca­drul ramurilor economiei naţionale, prin intermediul căreia se comunică eficient cu angajatorii. Tot la iniţiativa Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons” a fost format Consiliul de specialitate pri­vind normarea muncii, un domeniu neva­lorificat, uitat de toţi.

Lipsa cadrelor calificate de muncă a devenit una dintre principalele provocări nu doar pentru sfera construcţiilor, ci şi pentru întreaga economie a ţării. Le­gea prevede ca orice angajator să aloce din fondul de remunerare a muncii câte două procente pentru formarea continuă a cadrelor. Credeţi că se găseşte cineva ca să dea de bună voie suma necesară de bani? Ba bine că nu. Pentru a-i convinge mai uşor, crede Victor Talmaci, este ne­voie de a vedea care sunt cele mai nece­sare meserii pentru sfera construcţiilor. Pentru că orice instituţie de învăţământ năzuiește să pregătească câţi mai mulţi specialişti, însă fără a ţine cont de cererea pieţei muncii din ţară. Astfel, se aruncă în vânt sume enorme de bani publici pentru scoaterea „pe conveier” a şomerilor. Pen­tru a se evita asemenea derapaje pe piaţa muncii şi irosirea mijloacelor bugetare, prin înţelegerea Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons” cu patronatele, şi cu participarea ministerului de resort, a fost constituit un comitet sectorial care se ocupă de adoptarea şi aplicarea standar­delor ocupaţionale pentru profesiile mun­citoreşti.

Cea mai recentă iniţiativă a Federaţiei Sindicatelor din Construcţii şi Industria Materialelor de Construcţii „Sindicons”, ce ţinteşte în mod preponderent îmbună­tăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor din construcţii, este crearea, cu concursul partenerilor, a Consiliului privind sănă­tatea, securitatea muncii la întreprinderi, din care să facă parte reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor, ai ministeru­lui de resort, care vor fi instruiţi pentru a coordona, asista comitetele de profil de la întreprinderi. Or, datele recente arată că bolile profesionale şi accidentele de mun­că în ţară au luat proporţii îngrijorătoare.

Deci, dacă s-a făcut primul pas, nu con­tează cine l-a făcut, rămâne ca şi ceilalți parteneri să susţină demersurile, să se implice în mod concret, consistent pentru depăşirea declinului în care s-a pomenit sfera construcţiilor.