Foto: glogster.com
Unii dintre fermierii din satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, asimilează metode de cultivare ecologică a legumelor, deşi spun că, în prezent, afacerile cu astfel de produse nu se numără printre cele mai profitabile şi nici nu sunt semne că vor fi în viitor.
Nadejda Gori, din localitatea respectivă, cultivă împreună cu familia sa legume ecologice pe care le livrează unor consumatori din capitală şi de prin suburbiile acesteia.
Înainte de începerea sezonului agricol, familia Gori a recepţionat circa 30 de comenzi pentru a furniza, săptămânal, coşuri cu legume. Acestea conţin un volum ce asigură consumul de astfel de produse timp de şapte zile.
„Ideea a fost ca noi să ştim ce vor să consume clienţii noştri, pentru a putea face o planificare a producerii. Am înţeles şi faptul că oamenii au nevoie de unele zarzavaturi care nu prea sunt cultivate în ţara noastră”, a precizat Nadejda Gori pentru „Vocea poporului”.
În acest fel, producătorii au convenit să pună la dispoziţia celor 30 de familii producţie legumicolă ecologică pe tot parcursul perioadei mai – sfârşitul lunii septembrie.
Gori`s tomatoes
Legumicultorii de la Gura Bâcului cultivă acum în grădina lor diferite soiuri de salate, castraveţi, ardei, roșii, dovlecei, morcovi, porumb zaharat, precum şi unele culturi mai puţin răspândite în ţara noastră. Fiecare legumă este livrată la sezonul ei şi, pe măsură ce se coace, este adăugată în coş.
Ideea care a stat la baza acestui concept de marketing a fost însă cultivarea unor soiuri cât mai variate de roşii, strânse din toată lumea.
„Avem în prezent în jur de 40 de soiuri de tomate, de la foarte mici la foarte mari şi diferite ca formă, culoare, consistenţă, calităţi gustative. Acestea sunt colecţionate din 2008 şi produse de firma familiei „Gori`s tomatoes”, pentru a nu cheltui în fiecare an bani pe seminţe”, specifică Nadejda Gori.
Producție ecologică
Interlocutoarea a remarcat, din start, că nu a obţinut încă un certificat de produ-cere ecologică, deşi tehnologiile cores-pund acestui calificativ. De asemenea, procesul de certificare e în toi şi ar putea fi dus la bun sfârşit în trei-patru ani.
„Iniţial, am dorit doar ca legumele să fie de calitate, dar acum pentru toţi este important anume certificatul”, a accen-tuat Nadejda Gori. Nici tehnica respec-tivă de marketing nu este una absolut nouă. Aceeaşi familie a mai folosit această practică până în 2004 şi a decis să revină la ea anul trecut. Femeia spune că planifică pentru 2015 să mărească numă-rul de clienţi la cel puţin 50. În acelaşi timp, la o eventuală idee a exportului de producţie ecologică nu-şi permite încă nici să viseze.
Tradiţie şi perspectivă
Cu toate acestea, ea spune că dacă, acum câţiva ani, ceilalţi fermieri erau sceptici faţă de ceea ce făcea familia Gori, în prezent, încep să pună întrebări. Nu demult, câţiva dintre ei au recunoscut că vor să facă unele schimbări, să producă mai puţin, dar de o calitate mai înaltă şi sănătos, a conchis Nadejda Gori.
Unul dintre cei mai experimentaţi producători de legume din acest sat, Alexandru Omelciuc, se poate lăuda cu faptul că a reuşit deja să certifice producerea ecologică pe o suprafaţă de 4,3 hectare. Pe acest teren cultivă grâu, lucernă şi mai mult porumb zaharat. „Eu nu pot să dau înapoi, să renunț la agricultura ecologică, dar nici nu am vreun avantaj. Nici statul nu acordă subvenţii pentru acest tip de culturi”, a constatat Alexandru Omelciuc.
La Gura Bâcului sunt peste 150 de familii care produc legume pe aproximativ 400 de hectare. Aceştia cultivă în special ceapă, morcov, sfeclă roșie, varză, ardei, pătlăgele, pe care le vând în capitală.
