
Foto: sindicate.md
O nouă platformă pentru dialogul social din ţara noastră a fost elaborată şi urmează a fi promovată prin intermediul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.
Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a precizat pentru „Vocea poporului” că documentul defineşte un cadru nou pentru: negocierile colective, formarea salariilor, precum şi soluţionarea conflictelor de muncă în corespundere cu cele mai bune practici din Uniunea Europeană.
Documentul stabileşte un şir de factori importanţi de care urmează să se ghideze dialogul social pentru a deveni un mecanism cu adevărat eficient de dezvoltare a ţării. Aceşti factori sunt promovaţi în permanenţă de sindicate, a apreciat Petru Chiriac.
Negocieri colective bipartite
Partenerii sociali au convenit în cadrul discuţiilor pe marginea acestei platforme asupra promovării formei bipartite a negocierilor colective. În context, a fost reiterată şi necesitatea ca legislaţia în domeniul salarizării să fie modificată şi a fost conturat conţinutul viitoarei Legi cu privire la soluţionarea conflictelor colective de muncă.
„Noi suntem de acord să purtăm negocieri directe cu patronatele, fără participarea factorilor guvernamentali, în chestiuni ce se referă la relaţiile de muncă”, a subliniat vicepreşedintele CNSM.
Petru Chiriac a remarcat că sindicatele doresc ca Platforma dialogului social să fie discutată în cadrul Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, pentru ca ulterior să fie recomandată de Guvern diferitelor structuri, care să o aplice în practică la elaborarea actelor normative şi legislative.
Îmbunătăţirea cadrului legislative
Platforma oferă o viziune nouă asupra dialogului social, orientată spre o mai bună asigurare a necesităţilor sociale şi economice ale oamenilor. De aceea, se doreşte ca principiile fundamentale ale succesului în dialogul social, transpuse în acest document, să fie asimilate şi aplicate şi de politicieni, legislatori, jurişti şi alţi experţi, cu scopul de a îmbunătăţi documentele elaborate, a accentuat Petru Chiriac.
Aceeaşi platformă presupune o revizuire a cadrului pentru întregul proces de dialog social, a criteriilor de efectuare a calculelor şi de stabilire a indicilor în domeniul salarizării, precum şi crearea instituţiilor care să poată oferi climatul necesar de soluţionare a conflictelor de muncă.
Vicepreşedintele CNSM a adăugat că în prezent dialogul social este reglementat în principal prin legea privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, precum şi a celor de nivel teritorial şi de ramură. Acest act stabileşte cadrul pentru desfăşurarea dialogului tripartit, în timp ce noua platformă defineşte şi perspectiva desfăşurării unui dialog bipartit la toate nivelurile.
Munca salariată şi capitalul
Această formă de dialog va da posibilitate ca problemele social-economice să fie abordate doar de către cei care produc şi cei ce trebuie să fie remuneraţi pentru munca prestată sau care acţionează în numele muncii şi al capitalului.
„Noi vom discuta pe marginea acestui document în cadrul unei şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective. Subiectul a fost inclus în planul de activitate al comisiei pentru semestrul doi al acestui an”, a mai precizat Petru Chiriac.
Platforma dialogului social pentru Republica Moldova a fost elaborată, pe parcursul ultimilor trei ani, prin efortul comun al partenerilor sociali. Documentul a fost negociat şi formulat în cadrul a patru ateliere de lucru interactive moderate de experţi suedezi şi la care au participat reprezentanţi ai Guvernului, sindicatelor şi ai organizaţiilor patronale.
Platforma nu reprezintă un angajament sau obligaţie formală şi rămâne la discreţia partenerilor sociali să-i atribuie un statut şi să o promoveze.