Legislaţia privind ajutorul social, în proces de modificare

Legislaţia naţională cu privire la ajutorul social este su­pusă în prezent unui proces de modificare şi perfecţi­onare. Oleg Bercari, şef adjunct al Direcţiei politici de asistenţă socială a Ministerului Muncii, Protecţiei Socia­le şi Familiei, a menţionat la o recentă şedinţă a Clubului jurnaliştilor de investigaţie că legislaţia în cauză urmea­ză să conţină trei elemente noi.

 

 

Astfel, autorităţile statului in­tenţionează să ajusteze acest ca­dru legal în aşa fel încât progra­mul de ajutor social să cuprindă un număr mai mare de familii în care sunt prezenţi copii. Tot­odată, va fi stabilit un mecanism care să permită o mai bună mo­nitorizare a modului în care sunt gestionate mijloacele financia­re acordate familiilor cu copii aflaţi în situaţie de risc. Acelaşi mecanism ar urma să prevadă şi muncă în favoarea comunităţii din partea şomerilor, a specificat Oleg Bercari.

 

Sărăcie absolută şi extremă

 

Sărăcia este clasificată în ţara noastră, ca şi în întreaga lume, ca fiind extremă şi absolută. Conform unor date oficiale, în Republica Moldova sărăcia abso­lută este considerată în prezent atunci când venitul mediu lunar al familiei este de circa 1100 de lei. În acelaşi timp, sărăcia extre­mă survine în momentul în care aceste venituri nu depăşesc 640 de lei.

În tendinţa generală de eradi­care a sărăciei, Guvernul a lansat în 2008 un program de transfe­ruri sociale sub formă monetară, numit „Ajutor social”. Acest pro­gram se axează pe necesităţile şi veniturile familiilor, iar asistenţa este direcţionată spre acestea din urmă, nu spre persoane.

Oleg Bercari a precizat, la so­licitarea unui corespondent al ziarului „Vocea poporului” că, în prezent, potrivit reprezentanţilor Ministerului Economiei, în ţara noastră nu există familii afectate de sărăcie extremă. Asta deoare­ce nivelul venitului lunar minim garantat este de aproximativ 680 de lei, în timp ce sărăcia extremă este prezentă atunci când acest minim nu acoperă 640 de lei.

Circa 56 de mii de familii au beneficiat în 2013 de cel puţin o prestaţie de ajutor social. Cuan­tumul mediu al acestor prestaţii per familie a fost de 730 de lei. Cea mai mare prestaţie acordată lunar pentru a susţine familiile ameninţate de riscul de a cădea sub limita sărăciei extreme a constituit 5200 de lei.

 

Minimul de existenţă vs. sărăcia extremă

 

Concomitent, statul acordă şi ajutor pentru perioada rece cu durata de cinci luni într-un an în cuantum fix de 250 de lei lunar. Pentru ultima lună din sezonul rece precedent au beneficiat de acest tip de prestaţie peste 84 de mii de familii, a precizat vorbito­rul.

Întrebat cum se explică deca­lajul dintre minimul de existen­ţă şi ajutorul social care asigură familiile doar împotriva sărăciei extreme, Oleg Bercari a argu­mentat că minimul garantat nu-l poate atinge pe cel de existenţă pentru a nu descuraja oamenii să se angajeze în câmpul muncii, mai ales legal. Pe de altă parte, acest minim nu poate fi nici mai mic decât pragul sărăciei extre­me, fiindcă în acest caz familiile nu ar mai putea să se descurce.

 

Majorarea minimului garantat

 

Guvernul discută în prezent despre majorarea până la 720 de lei a minimului garantat. Creşte­rea în cauză urmează a fi operată de la începutul viitorului sezon rece.

Oleg Bercari a accentuat că plăţile sociale sunt acoperite din bugetul de stat, dar sunt achi­tate prin intermediul bugetului asigurărilor sociale. În 2013, au fost alocate pentru acordarea de ajutor social circa 243 de milioa­ne de lei. Petru acest an, în ace­laşi scop au fost prevăzute circa 400 de mln. de lei, precum şi alte 200-250 de mln. de lei – pentru perioada rece a anului.

În prezent, peste 52 la sută dintre beneficiarii de ajutor so­cial sunt familii care au copii, iar circa 40 de procente – în care sunt persoane cu dizabilităţi. Totodată, 20-22 la sută din fami­liile beneficiare sunt persoane cu statut de şomer. În cazul ajutoru­lui pentru perioada rece a anului, peste 70 la sută dintre beneficiari sunt familii în care sunt pensio­nari.

 

Obligaţie pentru şomeri

 

Un grup de deputaţi moldo­veni a propus introducerea unei prevederi legale ce ţine de obli­gaţia pentru persoanele cu statut de şomer, din cadrul familiilor beneficiare de ajutor social, de a accepta să presteze lucrări pu­blice neremunerate în beneficiul comunităţii. Lucrările respective ar putea consta în refacerea şi întreţinerea infrastructurii, eco­logizare, îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, vârstnicilor, persoanelor cu handicap etc.

Sergiu Iurcu, şef adjunct al Departamentului protecţie so­cial-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Mol­dova, a menţionat că, anterior, sindicatele au propus excluderea din textul acestei propuneri a sin­tagmei „neremunerate”. Pornind de la principiile de bază ale regle­mentării raporturilor de muncă, libertatea de a lucra, care include dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, al alegerii profesiei şi ocupaţiei etc., este garantată.

Mai mult, legislaţia naţională, dar şi normele dreptului interna­ţional interzic utilizarea muncii forţate şi a discriminării în do­meniul raporturilor de muncă. Or, desfăşurarea unor lucrări neremunerate, care este atribu­ită conform Codului muncii la munca forţată, este interzisă, a concluzionat Sergiu Iurcu.