Cât de „curaţi” sunt cei care ne guvernează şi în ce măsură ne afectează viaţa

Credeţi că este suficient să ai studii performante, să fii un bun profesi­onist într-un domeniu ca să poţi obţine un post vacant în vreun minis­ter sau în altă instituţie din administraţia publică centrală? Ba bine că nu. O confirmă şi rezultatele unui sondaj realizat recent de către Transparency International Moldova la nivelul a 10 cele mai impor­tante autorităţi publice centrale, precum Ministerul Finanţelor, cel al Economiei, al Justiţiei, Afacerilor Interne, al Agriculturii, al Con­strucţiilor, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Serviciul Vamal.

 

 

Angajările, promovările în ministere se fac pe criterii clientelare

 

Astfel, peste o treime dintre salariaţii chestionaţi ai autorităţilor publice enun­ţate au declarat că angajările în structu­rile respective se fac prin relaţii de ru­denie, de amiciţie. Chiar dacă cumva, ca printr-o minune, îţi reuşeşte să obţii un post în vreun minister sau în altă structu­ră a administraţiei publice centrale, ori­cum nu prea ţi se deschid perspective de a face carieră.

 

Ţara se confruntă cu un deficit acut de specialişti calificaţi în serviciile publice

 

Peste 30 la sută dintre respondenţii Transparency International Moldova sus­ţin că promovarea cadrelor în ministere­le şi structurile în care activează se face în mod părtinitor, conform unor criterii clientelare, subiective, arbitrare. Cam tot atâţia dintre cei intervievaţi mărturi­sesc că procedura de evaluare a cadrelor în administraţia publică centrală nu este obiectivă, transparentă.

 

O treime din angajaţii autorităţilor publice centrale este coruptă

 

Rezultatele sondajului Transparency International Moldova arată că aproape o treime dintre angajaţii autorităţilor pu­blice centrale este coruptă. Nici nu este de-a mirării.

Pentru că, în opinia acestei organizaţii care se ocupă de monitorizarea, profila­xia şi combaterea corupţiei, autorităţile statului nici nu prea se spetesc în sensul familiarizării angajaţilor din administra­ţia publică centrală cu legislaţia privind conflictul de interese în cazul ocupării unei funcţii publice, raportării cazurilor de conflicte de interese şi de corupţie în cadrul instituţiilor în care activează. Concluziile Transparency International Moldova fac o notă discordantă cu opi­nia dominantă încetăţenită în societatea noastră, precum că majorarea salariilor angajaţilor ar fi remediul magic pentru extirparea corupţiei în ţară.

De bună seamă, cum este posibil ca funcţionarul public să nu ceară, să nu ia mită sau să nu încurce interesele sale materiale personale cu cele publice, dacă rezultatele sondajului Transparency In­ternational Moldova vorbeşte despre in­suficienţa activităţilor de educaţie privind caracterul, urmările nefaste ale corupţiei, ale admiterii cazurilor de conflicte de inte­rese, situaţie în care o persoană cu funcţie publică ia sau participă la adoptarea unei decizii care i-ar înlesni favoruri materia­le, avantaje personale necuvenite. Poate că angajatul nici nu ar săvârşi un act de corupţie sau un caz reprobabil de conflict de interese dacă ar şti, i-ar fi spus cineva din conducerea instituţiei că o acţiune sau alta a lui în funcţia publică respectivă este incompatibilă cu prevederile legii.

În acest sens este edificatoare sinceri­tatea a aproape 40 de procente din anga­jaţii administraţiei publice centrale care dovedeşte că în fişele de post nici măcar nu există cerinţe referitor la obligativita­tea declarării intereselor personale şi a situaţiei de conflict de interese, condiţie obligatorie pentru candidatul la o funcţie publică.

Aproape 60 la sută dintre funcţionarii administraţiei publice centrale, în genere, confundă noţiunea de conflict de interese cu cea de corupţie, iar o bună parte, indi­că Transparency International Moldova, încurcă declaraţiile de interese personale cu cele de avere, de proprietate. În acelaşi timp, în loc să crească, scade ponderea angajaţilor din administraţia publică cen­trală care sunt dispuşi să denunţe cazuri­le de corupţie, de conflicte de interese.

În opinia lui Vlad Canţîr, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice din Republica Moldova SINDASP, politica de cadre în adminis­traţia publică ar trebui regândită în mod fundamental. Or, ştiinţa administraţiei publice în ţara noastră a apărut nu de­mult. De altfel, ca şi prima instituţie de pregătire a cadrelor de funcţionari pu­blici, Academia de Administrare Publică, unde încetul cu încetul au pornit să fie pregătiţi specialişti pentru administraţia publică. Pe acest fundal, remarcă dum­nealui, se resimte un deficit enorm de funcţionari publici, angajaţi în serviciile publice, care reprezintă forţa motrice a statului. În timp ce valul de exigenţe în raport cu calitatea de funcţionar public se amplifică. Or, aceasta determină modul de viaţă sănătos al unei societăţi, al unui stat.

 

Nici noua Lege a salarizării nu rezolvă problema

 

Cu atât mai mult, subliniază Vlad Can­ţîr, este inadmisibilă atitudinea actualei conduceri a Republici Moldova faţă de angajaţii serviciilor publice. Puterea ar trebui să realizeze că de segmentul re­spectiv de salariaţi depinde nivelul de trai în această ţară, evoluţia elementului eco­nomic, social. Modul existent de remune­rare a lucrătorilor din serviciile publice este unul mizerabil. Un funcţionar public, de altminteri, ca şi medicul, pedagogul, mereu se pomeneşte cu una şi aceeaşi în­trebare: cum să-şi întreţină propria fami­lie din leafa de doi bani? Deşi s-a adoptat o nouă lege de salarizare a respectivei ca­tegorii de lucrători, care reprezintă un pas modest spre ridicarea nivelului de remu­nerare a funcţionarului public, aceasta nu este o măsură suficientă pentru a asigura un trai decent angajaţilor din serviciile publice din Republica Moldova.

Mai grav, declară preşedintele Federa­ţiei Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice din Republica Moldova SIND-ASP, legea dată nici nu este respectată în­tru totul. Este adevărat, spune dumnea­lui, au crescut niţel salariile specialiştilor tineri, dar în acelaşi timp, se ignoră un şir întreg de clauze care se conţin în respec­tivul act legislativ, precum premiul anual de 10 procente, care a fost amânat iniţi­al pentru 2014, după care pentru 2016. Guvernarea justifică amânarea prin lipsa de mijloace băneşti în bugetul de stat, de parcă atunci, când ea fost concepută, nu s-a putut prevedea o asemenea perspecti­vă. Sau de unde să ştim că sumele necesa­re de bani se vor acumula către 2016?

 

Funcţionarii iau mită din disperare

 

Cât priveşte cazurile de luare de mită, de conflicte de interese, Vlad Canţîr este de părere că angajaţii din serviciile pu­blice o fac mai mult din disperare. El cre­de că, totuşi, nivelul înalt al corupţiei, al altor ilegalităţi în serviciile publice este alimentat de lefurile mizerabile pe care la plătește statul.

În acelaşi timp, denotă faptul că multe persoane competente sunt date afară din posturi publice, fiind înlocuite cu indivizi ignoranţi, care nu au nici în clin şi nici în mânecă cu domeniul respectiv de activi­tate, singura „valoare” a lor fiind calitatea de membru al unui partid politic. În acest context, dumnealui a invocat situaţia pe­nibilă, aberantă dintr-un raion, în care, după venirea unui nou preşedinte, a fost schimbat chiar şi liderul sindical al anga­jaţilor din serviciile publice.

Asemenea practici de numiri în pos­turi publice a unor persoane în funcție de apartenenţa la o formaţiune politică, au luat amploare la nivelul întregii ţări, spune preşedintele Federaţiei Sindicate­lor Angajaţilor din Serviciile Publice din Republica Moldova.

Astfel încât instanţele de judecată din ţară se vor pomeni degrabă sub avalanşa cererilor de restabilire în serviciu. Este clar că fiecare partid, de îndată ce ajunge la putere, îşi împinge oamenii săi în func­ţiile publice. Nu are decât. Cu o singură condiţie: să nu promoveze nulităţile, de­oarece în ultimă instanță suferă întreaga societate, imaginea ţării.