Educația nonformală – valoarea adăugată a sistemului de învățământ

Într-o societate în care Codul Educației nu este adoptat, în care profesorii dictează conspecte întregi la prelegeri ce devin plicticoase, elevii și studenții învață materia pe de rost la examane, educația nonformală este un know-how al învațământului moldovenesc. O practică de succes peste hotare, la noi, în Moldova, metodele de predare și instruire nonformală abia se conturează.

 

Liceul ”Mihai Viteazul” din capitală poate fi considerat un liceu care folosește cu dibăcie practicile educației nonformale. Cei 1488 de elevi care învață în școală sunt împărțiți în clase cu profil umanist și real. La ciclul gimnazial, cei dornici de meto­dele nonformale de învățare și deprindere a unor noi abilități o pot face alegând clase cu profil coregrafic, teatral sau sportiv.

 

Practici nonformale cu ajutorul artei

 

Educația nonformală, prevă­zută și în Programul de Dezvolta­re a Liceului, și-a confirmat avan­tajele sale, începând cu 2006.

 

Există o reticență din partea profesorilor care nu recunosc importanța educației nonformale

 

”Liceul Teoretic,,Mihai Vitea­zul” a inițiat mai multe acțiuni, un exemplu în acest sens este proiectul cu genericul: ,,Instituția modernă și pedagogul: tehnolo­gii, parteneriat cu alți factori so­ciali”. Un rezultat al proiectelor nonformale este succesul obținut în 2013. Elevii, în calitate de au­tori ai Proiectului Ecologic, au obținut un premiu la concursul municipal. Din cei 50 de mii de lei, premiul Primăriei, s-au pro­curat calculatoare noi”, a măr­turisit directoarea liceului, Nelly Berezovschi.

 

Psihologii susțin practicile educației nonformale

 

Psihologii sau psihopedagogii cred că practicile educației non­formale aduc doar beneficii copi­ilor. Dorina Brânză este psiholog la un liceu din capitală. ”Cred în beneficiile educației nonforma­le, care contribuie la dezvoltarea abilităților sociale, a încrederii în sine, a creativității. Progra­mele care se bazează pe educația nonformală oferă copiilor atât informații de cultură generală, cât și un model de comportament pozitiv. Copiii învață prin joc, cu ajutorul artei descoperă lumea, făcând activități practice și în așa fel își formează abilități de lider”, a menționat psihologul.

”De fiecare dată, când mi se solicită o evaluare psiho-educa-țională a unui copil, recomand implicarea copilului într-un pro­gram educațional extrașcolar. In­diferent dacă vorbim de o tulbu­rare afectivă sau de o deficiență intelectuală sau, pur și simplu, de o lipsă a stimulării intelectu­ale, copiii au numai de câștigat, participând la un astfel de pro­gram educațional”, a adăugat Dorina Brânză.

 

Definiție confuză a educației nonformale dată de minister

 

Educația nonformală (ENF), ca parte integrantă a învățării pe tot parcursul vieții, permi­te atât tinerilor, cât și adulților, să-și perfecționeze competențele, adaptându-le la realitățile pieței forței de muncă. O parte bună din dezvoltarea educației nonfor­male este realizată de către secto­rul asociativ de tineret, echipe de formatori și traineri, specialiști, voluntari.

”Chiar dacă se știe de educația nonformală, aceasta este greșit interpretată, unii o definesc ca voluntariat, alții ca fiind un con­cept de “learn by doing”, până și la nivel de instituții centrale ENF este privită diferit”, declară secretarul general al Consiliului Național al Tinerilor din Moldo­va (CNTM), Alex Petrov.Recent, Ministerul Educației (ME) a oferit o primă definiție a ENF în Codul Educației.

Definiția dată de ME nu cores­punde cu cea a Consiliului Eu­ropei, mai mult ca atât, nu este stabilită o diferență clară dintre educația nonformală și cea infor­mală. “Definiția Educației non­formale și informale din Codul Educației generează confuzii și formează o viziune greșită atât în rândul autorităților de profil, cât și al beneficiarilor ENF”, adaugă Petrov. În 2008, fostul Minister al Educației și Tineretului a ela­borat Strategia de Modernizare a Sistemulu Educației nonfor­male din Republica Moldova. Acest document, care urma să fie adoptat, reflecta educația non­formală prin prisma sistemului de învățământ curricular şi ofe­rea aceeași definiție a ENF ca și în prezentul Cod al Educației.

 

Educația nonformală – promovată insuficient de autorități

 

Din 2009, după separarea Mi­nisterului Tineretului de cel al Educației, de dezvoltarea și pro­movarea educației nonformale sunt responsabile ambele mi­nistere. Ministerul Tineretului și Sportului se focalizează pe cen­trele de tineret, sectorul asociativ de tineret și voluntariat, pe când Ministerul Educației încearcă să propună tinerilor activități și după ciclul formal care ar dezvol­ta abilitățile profesionale.

“Educația nonformala nu este mai bună sau mai rea decât cea formală, este o metoda dife­rită care permite a-ți dezvolta competențele, dar și a-ți pune în practică “teoria”, obținută în sistemul curricular. ENF implică tinerii în activitățile socio-eco­nomice ale societății, dezvoltân­du-le abilitățile de comunicare, studierea limbilor străine, lucru în echipă, planificarea strate­gică, abilități care ar putea răs­punde la necesitățile curente ale pieței de muncă și tendințelor de dezvoltare a societății actuale”, a specificat Alex Petrov.

 

 

”Elevii, studenții, voluntarii se implică în activități de acest gen. Problema rezidă în faptul că ENF nu este promovată și instituționalizată. Acest lucru implica eforturi atât din partea ministerelor de resort, cât și a politicienilor, care nu înțeleg su­ficient de bine importanța acestui termen. Există încă o reticență la nivel local din partea profesori­lor, care nu recunosc în comple­xistatea sa ENF și nu desfășoară anumite exercitii de învățare nonformale cu elevii după orele de studiu”, menționează secreta­rul general al CNTM.

Potrivit lui Veaceslav Nicic, consultant în Secția studii post-universitare și învățare pe tot parcursul vieții din cadrul Mi­nisterului Educației, acest tip de instruire completează învăţarea formală şi de obicei este inclus în sistemul educaţional prin cur­suri opţionale sau cele extracur­riculare.

Educația nonformală este pu-să în aplicare prin Hotărârea de Guvern 1224 din 9 noiembrie 2004, precum şi în baza altor prevederi din Legea 547 a învă-ţământului din 21 iulie 1995.

 

Educația nonformală sporește șansele de angajare

 

Dacă pentru unele ţări euro­pene educaţia nonformală este o componentă a politicilor edu­caţionale, există şi state unde iniţiativele la această temă vin cu precădere din mediul privat sau ONG.

Potrivit unui studiu recent realizat al universității Bath din Marea Britanie, privind educația nonformală și impactul aceste­ia asupra angajării tinerilor, se evidențiază 20 de competențe care, obținute prin ENF, facili­tează angajarea tinerilor și dez­voltarea antreprenoriatului în rândul acestora.

În Europa, principalele meca­nisme de susținere, promovare și dezvoltare a ENF sunt Strategia Europeană a Tineretului sau pro­gramul de tineret ”Erasmus +”.

În Franţa, spre exemplu, ac­tivităţile extracurriculare sunt extrem de bine dezvoltate chiar de către stat.

În Lituania, educaţia nonfor­mală este văzută de către autori­tăţi drept componenta prin care se formează persoane inteligen­te, creative şi capabile de a veni cu soluţii fezabile şi de a se impli­ca în viaţa publică.

Olanda are şi ea o tradiţie îndelungată în acest domeniu. Multe dintre activităţile tinerilor din timpul liber se desfăşoară în parteneriat cu şcoala. Polonia are o strategie naţională pentru tineret, educaţia nonformală fi­ind o componentă importantă a acesteia.