
Foto: diaspora.moldova.org
Eu sunt emigrant, tu eşti emigrant, noi toţi suntem emigranţi…
Căci dacă am sta să ne reconstruim arborele genealogic al neamului, e posibil ca fiecare dintre noi ( bineînţeles că pot fi şi multe excepţii) să descoperim că strămoşii noştri au imigrat pe aceste meleaguri cu zeci şi poate sute de ani în urmă. Care de bună voie, care mânaţi cu biciul. Săpând, însă, în adâncurile istoriei vom vedea că migraţia a făcut aripi odată cu apariţia omenirii pe pământ, adică de la Adam şi Eva, pe care situaţia i-a impus să migreze din Rai pe Pământ. Migraţia, acest zbor al omenirii, în dorinţa de a cunoaşte noi meleaguri şi o viaţă mai bună, a transformat Terra într-o poveste. Şi asta în pofida faptului că de-a lungul anilor în calea ei s-au ridicat fel de fel de bariere (vămi, garduri de sârmă ghimpată, ziduri de piatră, vize…). Migraţia n-a putut fi înfrântă şi astfel, omul îşi continuă şi astăzi zborul întru realizarea visurilor. A opri migraţia este imposibil, ea poate fi doar dirijată, controlată, legalizată şi o putem folosi în interesul ţării‚ bineînţeles, dacă reuşim să lichidăm barierele din calea ei. Ţările care au făcut acest lucru, au prosperat, nu s-au înfrăţit cu sărăcia şi mizeria.
Despre emigraţia cetăţenilor R. Moldova şi barierele care stau în calea lor, s-a scris mult, şi de bine şi de rău, un lucru însă este limpede pentru toţi că datorită banilor trimişi acasă de emigranţi, ţara noastră se mai ţine astăzi pe linia de plutire. Astfel, e firesc să ne întrebăm. Ce am făcut noi, în special, demnitarii acestui stat, pentru emigranţii moldoveni ca ei să se simtă împliniţi, cum îi ajutăm ca să devină şi mai de folos ţării? Referindu-ne la capitolul remitenţe, putem menţiona că Moldova ocupă, practic an de an, primul loc în topul ţărilor din CSI şi Europa, privind volumul transferurilor băneşti, raportate la Produsul Intern Brut. Moldovenii care au un loc de muncă peste hotare au trimis acasă, în primele opt luni ale anului 2013, 1 miliard 21 de milioane de dolari, arată datele Băncii Naționale a Moldovei. Remitențele au crescut cu aproape nouă la sută în comparație cu aceeaşi perioadă a anului 2012. Transferurile băneşti ale moldovenilor aflaţi la muncă peste hotare constituie aproape o treime din PIB-ul ţării.
![]() |
Migraţia – dorul de ducă al omenirii, care nu poate fi spulberat, ci doar legalizat |
În opinia experţilor, remitenţele pot contribui esenţial la reducerea sărăciei şi creşterea economiei. Pentru aceasta, însă, e nevoie de un climat investiţional favorabil, deoarece nimeni nu doreşte să-şi piardă banii câştigaţi muncind la negru.
În acest context, apare fireasca întrebare, ce trebuie să facă conducerea ţării ca banii conaţionalilor noştri, câştigaţi în sudoarea frunţii, să fie investiţi în afaceri profitabile de care să beneficieze ambele părţi?
Răspunsul este unul univoc: conducerea statului trebuie să lichideze toate barierele pe care birocraţia, înrădăcinată în structurile statului, le ridică în calea cetăţenilor care doresc să deschidă afaceri în ţara natală.
A cucerit Franţa, dar nu şi barierele birocratice din Moldova
Ion Filipciuc, încă de pe băncile liceului, visa să ajungă la Paris. Pentru aceasta a învăţat limba, a studiat istoria, a adunat puţini bani, dar iată viză nu a putut obţine. De aceia a pornit la Paris pe căi ilegale. De două ori a fost prins şi întors acasă. A călcat pe pământul visurilor sale abia după a treia încercare. Parisul, însă, nu l-a întâmpinat cu pâine şi sare. A trecut prin greutăţi inimaginabile. Voi menţiona doar că de patru ori a fost arestat de poliția franceză pe care, de fiecare dată, când trebuia să fie expulzat din Franţa, reuşea s-o ducă de nas. Acasă a revenit abia peste zece ani, nu înfrânt, ci călare pe cal, cu actele în regulă, având şi un lucru bine plătit. A dorit, împreună cu fratele său, să deschidă o afacere, dar s-a ciocnit de marele zid al birocraţiei, înrădăcinat în structurile statului. Cu regret, asemenea exemple pot fi aduse cu sutele. Istoria lui Ion, însă, are un detaliu, după părerea mea, interesant. În timp ce el se străduia din răsputeri să depăşească barierele birocratice pentru a-şi deschide afacerea, într-un birou s-a ciocnit faţă în faţă cu acel şarlatan care, zece ani în urmă, l-a golit de şase mii de euro pentru a-l transporta ilegal în Franţa. Zâmbetul larg al birocratului, cu multe înţelesuri, l-a și făcut pe Ion să lese totul baltă şi să se întoarcă în Franţa, împreună cu fratele său.

Foto: timpul.md
Avem, bineînţeles, şi exemple pozitive, când moldovenii, întorşi acasă, au reuşit să-şi deschidă o afacere profitabilă. Discutând, însă, cu aceşti investitori, ei îţi vor spune că, dacă acum câţiva ani, barierele ridicate în faţa lor erau din lemn, apoi astăzi, ele sunt din beton armat. Aceşti investitori au avut şi au nevoie de voinţă de fier pentru aşi realiza visul.O confirmare în acest sens este şi studiul „Contribuţia remitenţelor la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii”, lansat de reprezentanța Asociației Obștești Hilfswerk Austria International în Moldova, în parteneriat cu Centrul de Investigaţii Sociologice şi Studii de Marketing „CBS-AXA”. Potrivit acestuia, principalele bariere în inițierea și dezvoltarea afacerilor în R. Moldova de către migranți sunt resursele financiare limitate, reticența față de împrumuturile bancare, politica fiscală ambiguă cu prevederi care pot fi interpretate. Totodată, migranții manifestă neîncredere față de instituțiile statului că acestea ar putea să-i ajute. Studiile arată că din cele 600 mii de persoane care muncesc peste hotare, doar şapte la sută investesc în afaceri în R. Moldova. Dintre acestea doar două la sută se ocupă direct de lansarea afacerii.
Foaie de parcurs pentru eliminarea barierelor în afaceri
Ca să fim echidistanţi, trebuie să spunem că recent Guvernul a pus mâna pe ciocane şi târnăcoape cu gând bun de a distruge barierele birocratice din calea emigranţilor care doresc să-şi deschidă o afacere în R. Moldova. În acest context, Executivul a aprobat Foaia de parcurs pentru eliminarea barierelor în afaceri. Documentul prevede circa 90 de măsuri legislative și normative și include o serie de acțiuni în domenii-cheie de politici, cu impact direct asupra businessului: administrarea fiscală, comerțul transfrontalier și administrarea vamală, concurența, accesul la finanțare și la o justiție eficientă și credibilă. Foaia de parcurs, care cuprinde anii 2013-2014, prevede eliminarea obligativității deschiderii unui cont bancar temporar și depunerii a cel puțin 40 la sută din capitalul social al societății comerciale, dar și a obligativității ștampilei și transformarea acesteia într-o condiție opțională, perfecționarea procedurii de restituire a TVA, accizelor și plăților excedente ale impozitelor ş.a.
Foaia de parcurs, pe bune, conţine nişte prevederi care pot schimba spre bine situaţia privind iniţierea unei afaceri. Să sperăm că timpul va demonstra acest lucru.
Eu sunt emigrant, tu eşti emigrant, noi toţi suntem emigranţi… Au fost emigranţi, la timpul lor, şi marii demnitari europeni care, în luna noiembrie, vor decide soarta moldovenilor la Vilnius. De deciziile lor va depinde, în mare măsură, cât de liberi vom fi noi.
Demnitarii europeni trebuie să înţeleagă că libera circulaţie, anularea vizelor, pe de o parte, va diminua birocraţia, corupţia, traficul de fiinţă umane, iar pe de alta, moldovenii care doresc să muncească peste hotare vor avea posibilităţi mai mari de a trăi mai bine. Migraţia – dorul de ducă al omenirii, nu poate fi spulberată, ci doar legalizată.